Pandemia generată de infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) a pus o presiune suplimentară fără precedent pe sistemele medicale la nivel global, în special în ceea ce privește resursa umană și infrastructura unităților sanitare.
Bolile hepatice cronice, incluzând patologia hepatică alcool-indusă, hepatitele cronice virale, hepatopatiile autoimune și metabolice, reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate la nivel global. Îngrijirea bolnavilor cu aceste patologii antrenează resurse importante din sistemele sanitare, însă eforturi considerabile au fost realizate în ultimele decenii în vederea optimizării diagnosticului, tratamentului și urmăririi bolilor hepatice cronice.
Ficatul, organ cu rol central în asigurarea homeostaziei organismului, a avut și el de suferit în contextul pandemiei COVID-19: pe de o parte prin prisma afectării hepatice în contextul infecției SARS-CoV-2, pe de alta parte privind obstacolele în îngrijirea pacienților cu boli hepatice cronice, susține asist. univ. dr. Daniel Vasile Balaban, medic specialist gastroenterologie în cadrul Ambulatoriului integrat al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”.
Afectarea hepatică în infecția SARS-CoV-2
Receptorul ACE-2, poarta de intrare în celulă pentru virusul SARS-CoV-2, este exprimat și în celulele hepatice și ale ductelor biliare. „Afectarea hepatică în infecția SARS-CoV-2 ar putea fi expresia directă a infecției virale la nivel hepatic, însă poate fi și consecință a răspunsului inflamator sau a unei injurii medicamentoase. Disfuncția hepatică în COVID-19 este de obicei ușoară, tranzitorie, însă există date care arată că unii pacienți care prezintă o alterare a testelor hepatice de la admisie au un risc mai mare de a progresa la forme severe de boală„, potrivit medicului specialist.
Frecvența mare a patologiei hepatice în România face ca mulți dintre români să se afle în situația de a trece prin pandemie având o boală hepatică cronică. Fie că este vorba de teama de a nu se infecta, fie despre limitarea accesului la serviciile medicale locale, fie despre alte schimbări generate de pandemie (ex. detașarea medicului curant în alt serviciu, transformarea spitalului în evidența căruia se află pacientul în suport COVID-19) – toate acestea pot crea discontinuități în asigurarea asistenței medicale pentru pacienții cu hepatopatii cronice. În acest context un rol valoros l-a avut telemedicina, oferind posibilitatea realizării de consultații telefonice, prescripții online și asigurarea urmării pacienților.
Recomandări pentru pacienții cu boli hepatice cronice
Riscul de a dezvolta forme severe de COVID-19 este mai mare la pacienții cu boală hepatică avansată (ciroză hepatică), boli hepatice autoimune și la pacienții pre- sau post-transplant care sunt sub tratament imunosupresor.
„Este indicat ca toți pacienții cu boli hepatice cronice să adopte cu strictețe recomandările autorităților privind măsurile de protecție împotriva infecției cu noul coronavirus, atât în comunitate, cât și în instituțiile medicale. Totodată, este recomandat ca pacientul cu boală hepatică cronică să contacteze medicul curant/medicul de familie cu privire la teste diagnostice, decizii de tratament sau planificarea investigațiilor de control”, susține asist. univ. dr. Daniel Vasile Balaban, medic specialist gastroenterologie în cadrul Ambulatoriului integrat al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”.
