Focus Press vă aduce sănătatea mintală în prim plan, prin intermediul unui interviu, cu medicul Loti Popescu, un expert în sănătate publică și coordonatorul județean al Programului Național de Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate din Constanța. Direcția de Sănătate Publică Județeană Constanța desfășoară, în cadrul Programului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate al Ministerului Sănătății, pe toată durata lunii ianuarie 2023, campania cu tema „Sănătatea Mintală” și sloganul „Sănătatea mintală – parte integrantă și esențială a sănătății!”
Depresia este una dintre principalele cauze de dizabilitate în toată lumea. La nivel global, se estimează că 264 de milioane de oameni sunt afectați de depresie, cu precădere femei. Pandemia de COVID-19 a dus la o creștere puternică a tulburărilor depresive și de anxietate la nivel global. În anul 2020 fiind înregistrată o creștere de 28% a cazurilor de tulburare depresivă majoră și de 26% a cazurilor de tulburări de anxietate, cei mai afectați fiind femeile și tinerii.
Consecințele tulburărilor de sănătate mintală sunt grave. Persoanele cu afecțiuni grave de sănătate mintală mor prematur – cu două decenii mai devreme – din cauza unor afecțiuni fizice care pot fi prevenite, iar sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani.
În ultimii ani, a existat o recunoaștere din ce în ce mai mare a rolului important pe care îl joacă sănătatea mintală în atingerea obiectivelor de dezvoltare globale. În ciuda progreselor înregistrate în unele țări, persoanele cu probleme de sănătate mintală se confruntă adesea cu încălcări grave ale drepturilor omului, discriminare și stigmatizare. Multe afecțiuni mintale pot fi tratate eficient la un cost relativ scăzut, dar diferența dintre persoanele care au nevoie de îngrijire și cele cu acces la îngrijire rămâne substanțială. Acoperirea eficientă cu tratament rămâne extrem de scăzută.
Sănătatea mintală reprezintă o stare de sănătate în care individul își realizează abilitățile, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să contribuie la dezvoltarea comunității. Pentru oameni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional, să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională. Pentru societăți, sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi multiple, cetățenilor și sistemelor sociale.
Reporter: Doamna doctor, sănătatea mintală este una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntam și în anul 2023?
Dr. Loti Popescu: Sănătatea mintală devine, într-adevăr, o problemă de sănătate publică, care afectează atât individul, cât și familia, cât și comunitatea din care face parte. Știm că sănătatea mintală este doar o dimensiune din ceea ce noi numim sănătate, împreună cu alte 5 dimensiuni. Prin urmare, afectarea acestei petale a florii sănătății afectează sănătatea în general. Așa cum am spus, afectează nu numai persoana în cauză, ci și familia și comunitatea, societatea prin toate implicațiile sale. Dacă ne vom confrunta cu provocări în 2023, aș vrea să spun „Nu!”, dar știm cu toții că răspunsul este cu totul altul. Am văzut evenimente și situații dureroase și în ultimii ani, în timpul pandemiei. Știm cu toții că pandemia a generat numeroase stări de frică, de anxietate. Pandemia a generat atacuri de panică, iar pe termen lung chiar probleme legate de depresie. Prin urmare, în ultimii ani, dacă luăm în calcul și epidemia, numărul problemelor de sănătate, incidența problemelor de sănătate mintală s-a dublat. A crescut numărul depresiilor. A crescut numărul atacurilor de panică. Și nu în ultimul rând, în ultimii ani, ne confruntam cu o incidență crescută a bolilor degenerative. Mă refer aici la boala Alzheimer și la boala Parkinson. Asta, poate că se datorează și stilului de viață, din ce în ce mai precar, pe care îl avem.
Rep.: Ce înseamnă primul ajutor în sănătatea mintală? Unde am putea să-l căutăm în România și ce este important de luat în calcul atunci când ne raportăm la el?
Dr. Loti Popescu: Poate v-ați aștepta să spun că primul ajutor în caz de probleme de sănătate mintală este psihiatrul. Dar, am să vă spun altceva, dacă mergem pe această logică, primul ajutor ar trebui să-l căutăm la medicul de familie. Apoi la psiholog. Iar apoi la psihiatru. Și, de la caz la caz, această relație, între cele 3 instanțe pe care le-am enumerat, ar putea să fie întreruptă la un moment dat. Adică, poate în unele situații, să rezolve medicul de familie. Poate că este o problemă organică. Mă refer aici la un deficit nutrițional, la sedentarism excesiv, la lipsă de comunicare și atunci asta ar putea să o rezolve medicul de familie. Dacă sunt prebleme legate strict de o anxietate conturată sau de atacuri de panică sau de fobii, de depresie, atunci primul pas este la psiholog. Iar dacă sunt probleme mai grave, atunci medicul psihiatru este cel care oferă sprijinul. Nu în ultimul rând, familia ar trebui să reprezinte un cadru de suport, de sprijin, care nu numai să ajute prin ghidare, prin direcționare, ci să ajute prin recunoașterea unor manifestări atunci când ele nu sunt foarte evidente. Tristețea la început nu strigă foarte tare. Dar o tristețe pe termen lung, care devine depresie, este evidentă. Și zic că ar fi potrivit ca familia să observe de la început lipsa de interes, aspectul neîngrijit al omului care locuiește cu ei, care trăiește de o viață acolo în familie. Și această observare să-i ducă la solicitarea unui ajutor de specialitate. În afară de aceste aspecte pe care le-am menționat, cred că răspunsul la întrebarea dumneavoastră, „Ce înseamnă primul ajutor în sănătatea mintală?”, ar trebui să fie pentru noi toți: prevenție! Primul ajutor înseamnă prevenție. Și dacă rămânem în sfera prevenției, prevenția în sănătatea mintală înseamnă stil de viață sănătos. Stilul de viață sănătos pentru sănătatea mintală înseamnă în primul rând o alimentație sănătoasă. Poate ar trebui să spunem că o alimentație sănătoasă înseamnă grăsimi de bună calitate. Mă refer aici la acizii grași esențiali, Omega 3. Înseamnă fructe de pădure. Înseamnă toate alimentele care conțin complexul Vitaminelor B. Și, aici, de la caz la caz, ar trebui să enumerăm peștele, bananele, semințele de chia, nuca de cocos, turmericul, ghimbirul, varza de Bruxelles, scoicile, ciocolata neagră, avocado. Asta pentru a spune doar câteva dintre alimentele esențiale pentru sănătatea creierului. În afară de grăsimi de bună calitate, de care are nevoie creierul, creierul se hrănește și cu mișcare, cu evitarea sedentarismului. Creierul se hrănește cu aer curat, cu mișcare în natură, dar și cu mișcare în sala de gimnastică, în sala de fitness. Este nevoie de mobilizarea mușchilor, de oxigenarea creierului. Alimentele, substanțele nutritive, nu ajung chiar atât de ușor în corpul nostru, dacă noi suntem sedentari. Trebuie să fie un amestec, un complex, dintre alimentația sănătoasă și mișcare. Creierul se hrănește cu somn, cu odihnă, cu relații sănătoase. Aș menționa aici eliminarea relațiilor toxice din viața fiecăruia dintre noi. Asta face foarte bine creierului. Creierul are nevoie de dans, de distracție, de voie bună, de relații cu prietenii, de socializare. Creierul are nevoie de o ocupație plăcută, de ceva care să-l facă să se simtă bine. Creierul are nevoie de rugăciune, de tihnă, de pace, de liniște sufletească. Asta înseamnă, de fapt, primul ajutor în sănătatea mintală. Primul ajutor ni-l oferim noi, prin stilul de viață pe care îl avem și apoi familia din care facem parte și dacă este nevoie, specialiștii: medicul de familie, psihologul și medicul psihiatru.
Rep.: Fără sănătate mintală nu putem discuta de sănătate. Ce ar trebui să conțină o strategie de sănătate mintală?
Dr. Loti Popescu: Într-adevăr, fără sănătate mintală nu suntem sănătoși complet. Pentru asta este nevoie de o strategie pentru sănătatea mintală, care din punctul meu de vedere ar trebui să conțină neapărat toate elementele din sistemul preventiv, din sistemul curativ și din sistemul de recuperare. De ce spun asta, pentru că, așa cum am spus mai devreme, stilul de viață în ceea ce privește și sănătatea mintală ar asigura o prevenție. Preventivul înseamnă ce face fiecare dintre noi ca să nu facă boala și să rămână sănătos, un stil de viață sănătos pentru creierul nostru. Apoi ar fi nevoie de un sistem medical curativ, de tratament pentru sănătatea mintală atunci când este nevoie. Din nou o să menționez aici relația cu medicul de familie, psihologul și medicul psihiatru. Ar trebui să existe un sistem de recuperare bine pus la punct. Așa cum fiecare boală cronică ar avea nevoie de un sistem medical de recuperare, așa și problemele de sănătate mintală au nevoie, după ce s-a depășit o problemă de sănătate, să existe posibilitatea recuperării. De asemenea, în ceea ce privește sănătatea mintală, cum ar fi episoade de depresie sau stări de anxietate, atacuri de panică, ar trebui făcută recuperare. O recuperare de calitate este baza scăderii incidenței. Dacă recuperarea nu se face, cei care au făcut atacuri de panică, anxietate, tristețe au riscul de a reprezenta baza incidenței viitoare. Sigur că vă veți întreba: „Cum facem recuperare pentru cineva care are Alzheimer?” Pentru Alzheimer cel mai bine este să facem prevenție. Prevenția înseamnă alimentația, mișcarea, tot ce înseamnă un stil de viață sănătos: cititul, cântatul, șahul, scrisul de mână, mersul pe bicicletă, exerciții de coordonare.
Cât de importantă este sănătatea mintală în învățământ și la locul de muncă și ce pot face cadrele didactice pentru cursanți și angajatorii pentru angajați? Cum poate un angajator să susțină sănătatea mintală a angajaților? Care sunt îndemnurile medicului Loti Popescu pentru o sănătate mintală puternică? Detalii în video interviul Focus Press!
Alexandra VASILE
