Multe dosare penale au fost afectate de decizia CCR din mai 2022, potrivit căreia prescripția răspunderii penale nu va mai fi întreruptă de orice act de procedură. Astfel, multe dintre cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecară se clasează sau procesele penale încetează, aici existând și dosare mari de corupție, inclusiv la Constanța. Însă, în speță a fost sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care s-a pronunțat în urmă cu câteva zile. Potrivit magistraților constănțeni, urmează ca instanțele și parchetele să se pună de comun acord cu privire la mai multe aspecte.
Așa cum este precizat mai sus, multe dosare penale au fost afectate și la Constanța, fiind vorba inclusiv de fapte de corupție, în cazul cărora procesele de judecată urmează să înceteze pe motiv de prescripție a răspunderii penale sau chiar au încetat.
”Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 și a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripția răspunderii penale, Direcția Națională anticorupție (DNA) a întocmit o situație estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale. În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menționate va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată. În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, au transmis reprezentanții DNA.
Însă, este vorba de dosare instrumentate și de alte structuri.
Ce a decis CJUE: Nu se aplică retroactiv și nici în domeniile care intră în sfera de interes a UE
În cauză a fost sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care s-a pronunțat în urmă cu câteva zile.
”Din cauza a două decizii ale CCR (din 2018 și 2022), magistrații au fost nevoiți să închidă dosare importante pe motiv că au stat prea mult în birocratismul judiciar. CJUE spune acum că, dacă e vorba de infracțiuni din domenii care intră în sfera de interes ale UE – asta înseamnă fonduri europene (spune Curtea) și corupție (spun eu) – magistrații români pot ignora deciziile CCR ca să nu se creeze o impunitate în masă a unor persoane care încalcă legea, dacă înainte de 25.06.2018 se întrerupsese prescripția prin acte de procedură efectuate de magistrații români. Cu alte cuvinte, aceste decizii nu au efect retroactiv, cum se pare că s-a înțeles în România. Prin urmare, în cele două domenii și pentru dosarele instrumentate la timp la mijlocului anului 2018, când a apărut prima decizie CCR: cauzele soluționate definitiv pe fond nu pot fi redeschise pentru a se aplica prescripția; cauzele aflate în curs de soluționare în care termenul de prescripție fusese întrerupt merg mai departe”, a spus judecătorul Cristi Dănileț, după ce a analizat decizia CJUE.
Așa cum a precizat și judecătorul Cristi Dănileț, decizia CCR nu se aplică retroactiv.
Doar că, în România, sunt dosare în care s-a aplicat în asemenea condiții.
De asemenea, decizia CCR poate fi ignorată dacă este vorba de infracțiuni din domenii care intră în sfera de interes ale UE. Iar aici rămâne să se lămurească lucrurile, după cum ne-au precizat magistrați din Constanța, în sensul de a se stabili dacă este vorba strict de fonduri europene sau și alte infracțiuni de corupție.
Se pare că instanțele vor trebui să se pună de acord cu parchetele cu privire la decizia CJUE.
Cronologic despre răspunderea penală a unui infractor
Totul este legat de termenul maxim în care o persoană poate fi trasă la răspundere penală pentru încălcarea legii. Astfel, la 1 februarie 2014, prin intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, s-a prevăzut că termenul general de prescripţie să se întrerupă prin îndeplinirea oricărui act de procedură.
În 2018, C.C.R. a decis că noua reglementare nu este constituţională pentru că este lipsită de previzibilitate şi contrară principiului legalităţii incriminării pentru că suspectul şi inculpatul nu pot cunoaşte că a fost întrerupt cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, dar noul text de lege prevedea, în continuare, posibilitatea întreruperii cursului prescripţiei, dar prin îndeplinirea unui act care trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.
Însă, prin Decizia din mai 2022, C.C.R. a declarat textul neconstituţional încă o dată considerând că este imprevizibil întrucât cauzele de întrerupere a cursului prescripţiei au fost stabilite de practica judiciară şi nu de legiuitor. Astfel, CCR a decis că prescripția nu va mai fi întreruptă în nici un fel, fiind stabilie perioade clare, cum ar fi, spre exemplu: 10 ani (termen de prescripție), când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani.
Liliana BELCIUG
Citește și:
