În ultima perioadă, au fost mediatizate zeci, sute de percheziții făcute de diverse structuri ale statului. Vorbim de acțiuni întreprinse de anchetatori în dosare penale de corupție, trafic de droguri, trafic de persoane, infracțiuni economice și alte fapte penale.
De departe, cel mai răsunător caz din ultima perioadă a fost cel care viza 41 de persoane, printre care se numără Ion Dumitrache, fost președinte al PSD Municipiul Constanța, plus mulți afaceriști cunoscuți și funcționari din cadrul CNAPMC, vameși și foști vameși.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, DIICOT și toate Parchetele de pe lângă instanțele din România, dar și Poliția Română și Inspectoratele Județene din subordine au desfășurat percheziții care au fost mediatizate.
Este adevărat că, în trecut, au avut loc astfel de acțiuni în mod greșit, în sensul că au fost făcute la adrese greșite sau la persoane care nu corespundeau cu cele urmărite. Dar acestea au fost cazuri izolate, precum dosarul „Mafia de la Rutieră“ din Constanța, din 2009, când un polițist a fost călcat de mascați și cercetat doar pentru că numele lui (Edvin Osman – n.r.) semăna cu cel al altui polițist (Ervin Osman – n.r.), cel din urmă fiind adevăratul om al legii care trebuia cercetat.
În fine, dacă tot se pune problema că oricine poate fi confundat cu un suspect și să se trezească cu Poliția la ora 6.00, spărgându-i ușa, se ridică întrebarea: ce are de făcut o persoană în această situație?!
Răspunsul vine de la Alexandru Niță, avocat în Baroul Constanța:
„Indiferent de calitatea unei persoane, dacă aceasta este vizată de percheziții domiciliare, beneficiază de anumite drepturi legale. Primul ar fi dreptul de a nu declara nimic. Acest drept trebuie să-i fie adus la cunoștință de cei veniți «în vizită». Dacă, totuși, alege să declare ceva, trebuie să știe că tot ce spune poate fi folosit împotriva sa.
Un alt aspect foarte important se referă la legalitatea acțiunii. Persoana vizată trebuie să verifice dacă există un mandat de percheziție emis de un judecător, iar acest mandat trebuie să aibă date exacte, precum numele celui urmărit, locul unde se face percheziția, data acțiunii și alte informații“.
Și asta nu e tot. Potrivit legislației, pentru ca acțiunea să fie legală, mai sunt și alte condiții obligatorii.
„La sfârșitul perchezițiilor, trebuie întocmit un proces-verbal în care persoana vizată are posibilitatea să-și scrie obiecțiunile. Aceasta are dreptul să își cheme un avocat, iar dacă nu i se permite acest lucru, acest aspect trebuie notat în rubrica specială, unde își poate scrie obiecțiunile. Trebuie să scrie că nu i s-a asigurat apărarea“, ne-a mai declarat avocatul Niță.
Prin urmare, toată lumea trebuie să fie cu băgare de seamă și să își cunoască drepturile în orice situație, pentru că dacă și în justiție se fac erori, înseamnă că oricine poate primi „vizita“ mascaților.
Daniel ALBU
