Comisia Europeană cere Consiliului să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen, întrucât este „o așteptare legitimă” și „o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.
„Strategia solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria , România și Croația și să le integreze în spațiul Schengen. Bulgaria și România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 și 2011. În ceea ce privește Croația, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile”.
De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare. „Strategia solicită, de asemenea, finalizarea extinderii spațiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croația și Cipru să poată beneficia pe deplin de Schengen„, arată un comunicat al Comisiei Europene.
Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre: „Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur„.
„Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin. Una dintre cele mai mari realizări ale UE, diferite crize și provocări ne-au arătat că nu putem lua Schengen de-a gata. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care ne asigură că Schengen poate suporta testul timpului, una care va asigura fluxul liber de oameni, bunuri și servicii, indiferent de circumstanțe pentru a ne reconstrui economiile și pentru ca noi să ieșim mai puternici împreună„, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulație, UE se bazează pe detașarea în curs a noului contingent permanent Frontex, care se așteaptă să ajungă la 10.000 de gardieni de coastă și polițiști de frontieră până în 2027. De asemenea, se bazează pe interoperabilitatea deplină până în 2023 a sistemelor de informații pentru înregistrarea intrărilor și ieșirilor Schengen. De asemenea, Comisia a propus, ca parte a reformei sale în domeniul azilului în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor migranților.
„Sistemele IT de ultimă generație vor îmbunătăți gestionarea frontierelor externe, în timp ce cooperarea polițienească îmbunătățită și gestionarea comună a migrației vor contribui la consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontieră. Strategia de astăzi va încuraja încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că toate statele membre joacă rolul lor„, a spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.
Ce își propune noua stretegie Schengen
- Asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea în curs a FRONTEX; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; și o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, co-legiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migrația și azilul privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație.
- Consolidarea internă a spațiului Schengen, întrucât cooperarea strânsă între statele membre pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE; modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor; și extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.
- Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței: Comisia propune astăzi să revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen. La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.
- Mărirea spațiului Schengen: viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.
