Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica: Nu este benefic pentru nimeni să se tergiverseze proiectul reactoarelor 3 şi 4 pe perioadă nedeterminată

0
2705
Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica

Peste 800 de angajaţi ai Centralei Nucleare de la Cernavodă s-au aflat în izolare, 70 de zile, în incinta unităţii, pe toată durata perioadei stării de urgenţă. Prin această măsură s-a dorit protejarea angajaţilor de riscul unor infectări cu COVID-19. A fost un efort logistic major care a implicat cazare, hrană asigurată, testări, servicii medicale, servicii psihologice, a explicat Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica. În cadrul unui interviu acordat Focus Press, Cosmin Ghiţă a mai explicat şi ce înseamnă, din punctul său de vedere, tergiversarea construirii reactoarelor 3 și 4.

Amintim că Guvernul a solicitat Nuclearelectrica să stopeze demersurile de contiunuare a proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care a fost început cu compania chineză China General Nuclear Power Corporation.

Reporter: Pe perioada stării de urgenţă,  la Centrala Nucleară de la Cernavodă au fost dispuse o serie de măsuri de siguranţă în ceea ce priveşte COVID-19. Care au fost, mai exact, acestea? Faptul că o parte din angajaţi a fost izolată în incinta campusului a avut impact asupra productivităţii?

Cosmin Ghiţă: Pentru sănătatea şi siguranţa colegilor mei, a oamenilor care fac posibilă zi de zi operarea şi producţia, am luat toate măsurile dispuse prin actele legislative emise şi unele suplimentare, cum a fost măsura izolării personalului. La momentul iniţierii Planului intern de protecţie şi asigurare a continuităţii operării şi producţiei, activităţi strategice pentru populaţie şi servicii, cu atât mai mult în perioada pandemiei, am decis să adoptăm şi măsura izolării personalului esenţial. Pentru că la vremea respectivă, începutul lunii martie, nu existau reglementări legale în acest sens, a fost necesară emiterea unei hotărâri a CNSSU în acest sens. Hotărârea a fost emisă în data de de 15 martie, iar personalul era integral izolat la data de 18 martie. Am ridicat această măsură în data de 29 mai 2020, după mai mult de 70 de zile de izolare. Personal  izolat a însemnat 840 de persoane, personal de operare al CNE, contractori pentru realizarea activităţilor esenţiale şi jandarmi pentru protecţie. A fost un efort logistic major, cazare, hrană asigurată, testări, servicii medicale, servicii psihologice. Tot ce a ţinut de noi am asigurat pentru că era imperios necesar să asigurăm tot sprijinul în condiţiile în care izolarea a însemnat practic ruperea oricărui contact fizic cu familia, prietenii, efectiv viaţa într-un spaţiu special amenajat, unde doar online-ul a asigurat un mijloc de legătură cu cei apropiaţi. Nu acesta este firescul vieţii.

Categoric, tot personalul SNN, izolat sau nu, a contribuit în aceeaşi măsură la asigurarea continuităţii, fiecare cu partea lui de muncă. Fiecare! Este un întreg eficient, indiferent de locul de unde oamenii au muncit. De fapt, aceasta este esenţa funcţionării unei organizaţii, capacitatea de a răspunde coerent şi la timp într-un context fără precedent.

Pe langa această măsură, am implementat telemunca, cu tot toate măsurile de cyber security asociate. Era în planul SNN de dezvoltare şi eficientizare, însă categoric implementarea telemuncii nu a vizat un ritm atât de rapid şi în astfel de condiţii. Apoi, măsura rotirii personalului, secondată de cea în aşteptare, acolo unde activităţile au permis această măsură. Sigur că discutăm în egală măsură de tot ce ţine de asigurarea condiţiilor de igienă pentru personalul prezent fizic. Toate au avut constant două scopuri: 1. Să îmi ţin toţi colegii sănătoşi si 2: să asigurăm energie când era cea mai mare nevoie de acest lucru. Continuitatea era esenţiala.

În toata aceasta perioadă, am muncit normal, fie din izolare, de acasă, sau de la birou, am functionat eficient in toate procesele companiei. Operarea si productivititatea au fost şi sunt la parametri normali. Tocmai acesta a fost scopul măsurii izolarii: să producem în regim normal într-un context anormal. În prezent, suntem toţi sănătoşi, iar compania funcţionează normal.

Însă, pentru asta a fost nevoie de oameni, de sprijinul lor necondiţionat, de inţelegere şi de eforturi mult mai mari decât într-o perioadă normală. De aceea, îmi place să zic: orice organizaţie care nu are un nuclearist, nu ştie ce pierde. Sunt combinaţia perfectă de profesionalism, abnegaţie şi forţă.

Rep.: Ce măsuri vor fi luate în perioda următoare? Se modifică ceva în programul angajaţilor?

Cosmin Ghiţă: În perioada următoare, vom continua să avem o combinaţie între prezenţa fizică şi telemunca. Este necesar pentru a respecta măsurile de distanţare şi igienă. Colegii mei, prezenţi fizic, vor lucra în program normal de zi sau în ture, similar perioadei anterioare pandemiei, fără nici o modificare a programului de lucru.

Rep.: Situaţia generată de COVID-19 a amânat oprirea planificată a reactorului 1. Care sunt noutăţile în momentul de faţă? Când va avea loc această oprire şi ce presupune ea?

Cosmin Ghiţă: Da, era absolut necesară o amânare a opririi planificate. Aceste opriri planificate se realizează pentru fiecare unitate, o dată la doi ani, aşadar în fiecare an în perioada mai-iunie o unitate intră în oprire planificata. Opririle planificate sunt efectiv proiecte de investiţii. Au o complexitate mare, implică planificare riguroasă, atât a activităţilor, cât şi a resursei umane. Resursa umană trebuie să fie disponibilă. Este clar că, în perioada de vârf a epidemiei în România, nu puteam lua în calcul oprirea planificată în intervalul normal mai-iunie, neştiind la nivelul lunii aprilie cum vor evolua lucrurile. Şi atunci, similar altor centrale nucleare la nivel global, decizia cea mai sigură a fost să o amânăm. Am analizat în extenso toţi factorii de impact în aşa fel încât să ne asigurăm disponibilitatea, în siguranţă, a resurselor tehnice şi umane, perioada cea mai potrivită pentru oprire.  Astfel, Unitatea 1 va intra în programul de oprire planificată începând cu data de 20 iunie 2020, aşa cum deja am anunţat din data de 8 mai. Durata efectivă a opririi este de circa 42 de zile, iar în perioada opririi planificate se vor executa programele de mentenanţă, întreţinere, inspectie, control specific unei astfel de opriri. Sigur că personalul va avea la dispoziţie toate mijloacele de protecţie. A devenit deja un firesc, fie că suntem în camera de comandă, în birouri sau pe teren.

În mod evident, atât amânarea, cât şi realizarea opririi planificate a Unităţii 1 CNE Cernavodă începând cu data de 20 iunie 2020 nu afectează menţinerea nivelului înalt de securitate nucleară şi eficienţă în operare.  Este doar o adaptare la noile condiţii.

Rep.: Guvernul a solicitat Nuclearelectrica să stopeze demersurile de contiunuare a proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care a fost început cu compania chineză China General Nuclear Power Corporation. Cum comentaţi acest lucru?

Cosmin Ghiţă: SNN a primit în data de 26.05.2020 o solicitare de completare a ordinii de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor convocată de SNN pentru data de 12 iunie 2020, în conformitate cu prevederile legale aferente pieţei de capital prin care un acţionar care deţine mai mult de 5% din capitalul social al Societăţii, poate solicita introducerea unor puncte suplimentare pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor. Este un drept al acţionarilor, exercitat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

În condiţiile aprobării de către acţionarii SNN a punctelor de pe ordinea de zi nou introduse, SNN va iniţia demersurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a hotărârii / deciziei acţionarilor.

În ceea ce priveşte acţiunile viitoare, cum ar fi analizele şi orice demersuri de continuare a proiectului, în conformitate cu obligaţiile aferente statutului de companie listată şi ale Actului Constitutiv, SNN  va informa şi va supune votului acţionarilor săi orice astfel de demers, în deplină transparenţă a modului de gestionare a responsabilităţlor ce revin organelor statutare ale SNN.

Din punctul meu de vedere, cred că nu este benefic pentru nimeni să se tergiverseze un astfel de proiect pe perioadă nedeterminată, iar acest lucru se întâmplă în contextul anterior. Extinderea capacităţii nucleare este esenţiala pentru România pe termen lung, indiferent de varianta pe care se merge ulterior analizelor de soluţii. România are nevoie de acest lucru din considerente majore de mediu, de sistem energetic, securitatea furnizării. Suntem în plin proces de schimbare a paradigmei energetice, toate politicile energetice tind spre eco-sisteme. Este nevoie de o sursă curată, stabilă, disponibilă, puţin dependentă de factori climatici. Iar sursa care le îndeplineşte pe toate este energia nucleară. Aceastea sunt fapte. 50% din producţia  de energie curată la nivel European este asigurată de energie nucleară. Doar în România, de când operăm Unităţile 1 şi 2 am evitat eliberarea a 160 milioane tone de emisii de CO2. Este greu să egalezi aceste rezultate fără energie nucleară. Cu siguranţă, este nevoie de un mix de surse curate, din care energia nucleară este parte. Nevoia extinderii capacităţii centralei de la Cernavodă este o certitudine.

Rep.: Care sunt planurile pe care le aveţi în privinţa centralei – în viitorul apropiat? Dar pe termen lung?

Cosmin Ghiţă: Unu, să menţin performanţa actuală! Profesioniştii de la CNE Cernavodă au pus România pe harta internaţională a industriei nucleare: de ani de zile suntem printre cele mai bune centrale din lume, pe primul loc în lume în ceea ce priveşte factorul de utilizare a puterii instalate de la punerea în funcţiune, cu un nivel de securitate nucleară foarte înalt, certificat internaţional şi independent o data la doi ani.

Este greu să ajungi în topul mondial şi la fel de greu să menţii. Este necesară o conectare permanentă la tot ce este nou, bun, dar mai ales e nevoie de oameni extrem de buni în meseria lor. Oricât ar fi de avansată şi sigură tehnologia, tot omul este cel care o operează, aşadar creierul uman trebuie să fie întotdeauna cu un pas înainte. Doi, să dezvolt! Nu intru în amănunte despre investiţiile curente în securitate nucleară, aceastea sunt anuale, constante. Vorbesc de proiectele mari şi ambiţioase care să mai crească măcar o generaţie de nuclearişti români: retehnologizarea Unităţii 1. Suntem în primă fază şi în grafic cu tot ce include această primă fază. Vom opri Unitatea pentru 2 ani, începand cu 2026, ca să mai operăm încă 30 de ani, începând cu 2028.

Vorbeam mai devreme de extinderea capacităţii nucleare. Extinderea este o mare necesitate. Se discută doar în termeni de cum, nu de dacă. Apoi, instalaţia de detritiere – un proiect de R&D cu scop dublu: eficientizare internă şi venituri suplimentare din valorificarea tritiului. Un alt proiect nou la care lucrăm este producerea de Cobalt 60 în Unităţile 1 şi 2. Din nou: venituri suplimentare şi un beneficiu adus comunităţii medicale.

Sunt proiecte extrem de mari, cu multe avantaje pentru CNE, SNN, România. Lucrăm la ele, unele în funcţie de momentul iniţierii fiind în faze mai avansate decât altele, dar le vom duce pe toate la capăt. Sunt puţine centrale nucleare în lume care să furnizeze produse complexe, integrate, cu efecte benefice multiple. Scopul meu este să fac din CNE Cernavodă una din aceste centrale. Dezvoltând constant şi în siguranţă, îţi creşti şi o nouă generaţie de tineri specialişti, formată la locul de muncă, într-un mediu complex.

Rep: În încheiere, vă rugăm să transmiteţi un mesaj pentru angajaţii care s-au aflat 2 luni de zile în izolare la Centrală (*rugăminte: acest mesaj dacă se poate să îl transmiteţi şi în format video).

Cosmin Ghiţă: Atât am să le spun: mă înclin!

Alexandra CUCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.