Marți seară s-a încheiat procesul de vot al legii bugetului pe anul 2021, după două zile pline de dezbateri în plen. „Pentru prima oară după treizeci de ani, o primă veste bună este că avem un buget orientat către investiții: 61 miliarde de lei. Adică, 5,5% din PIB. La finele unui an dominat de criza sanitară care a generat evident și o criză economică, singura soluție pentru repornirea economiei sunt investițiile”, spune Cristina Rizea, deputat USR-PLUS.
„O altă veste bună este că majorăm ponderea cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile la 2,87%. Vrem să atragem masiv fonduri europene și să profităm de oportunitatea istorică oferită României. În exercițiul financiar 2021-2027, alocarea totală a României este de peste 43 miliarde euro (aprox. 23 miliarde euro prin Politica de Coeziune și FEAD și aprox. 20 miliarde euro prin Politica Agricolă Comună şi Politica Maritimă Integrată)”, mai arată Cristina Rizea.
De asemenea, în perioada 2021-2027, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde de euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 30,4 mld. euro (13,7 miliarde euro sub formă de granturi și 16,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi). Aceste fonduri vor fi utilizate în domenii cheie precum infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu sau energie, precum și pentru modernizarea marilor sisteme publice.
„În ceea ce privește reformele, un prim pas îl constituie înghețarea salariilor în companiile de stat cu pierderi sau datorii. Aceste companii sunt obligate, totodată, să ia măsuri concrete și cuantificabile pentru reducerea pierderilor, precum și termene pentru realizarea acestora pe parcursul anului 2021. În ceea ce privește măsurile de sprijinire a populației și firmelor afectate de pandemie, au fost prinse în buget fondurile necesare. Vorbim, de pildă, de indemnizația de 75% plătită celor cărora li se suspendă contractul de muncă pe fondul întreruperii temporare a activității, indemnizație care va fi acordată și după data de 31 mai 2020, până la ridicarea restricțiilor. De asemenea, dacă este cazul, va fi acordată în continuare indemnizația pentru părinți pe perioada suspendării cursurilor. Per ansamblu, când vorbim de măsuri de sprijin legate de COVID-19, măsurile începute în 2020 și continuate în 2021, la care se adaugă altele noi, înseamnă 3,81% din PIB (față de 4,85% din PIB; cât a fost anul trecut)”, susţine Rizea.
În ceea ce privește măsurile pentru prevenirea și combaterea pandemiei, și ele sunt prinse în proiectul de buget, totalizând 1,29% din PIB, din care 0,35 puncte procentuale estimate a se rambursa din fonduri UE. Iată câteva cifre, oferite de deputatul Cristina Rizea:
– 1,35 miliarde lei pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu noul coronavirus
– 1,4 miliarde lei pentru achiziția de vaccin anti-COVID-19 și pentru organizarea și funcționarea centrelor de vaccinare
– 350 milioane lei pentru achiziția de stocuri de urgență medicală
– 500 milioane lei pentru echipamente medicale, spitale mobile și altele, în afara stocurilor de urgență medicală
„Nu au fost neglijate nici măsurile pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemie. Vorbim de programele guvernamentale de sprijin pentru IMM-uri și companii mari. Pentru programul Granturi pentru investiții este prevăzută suma de 4,46 miliarde lei, pentru sprijinirea HO.RE.CA, alte 2,5 miliarde lei. Pentru elevi, pentru prima data vor fi decontate din bugetul de stat bursele, fiind alocată suma de 536 milioane de lei. De asemenea, este decontată integral naveta elevilor. Deci, aceste cheltuieli nu mai rămân în sarcina administrațiilor locale și, prin urmare, nu vor mai fi dificultățile de până acum. În ceea ce-i privește pe studenți, pentru studenții orfani și cei din casele de copii va fi gratuit, iar pentru ceilalți, va fi redus cu 50% tariful pe transportul local în comun, transportul intern auto, transportul intern feroviar și naval. Nu este deloc un buget de austeritate, așa cum încearcă PSD să-i păcălească și să-i sperie pe oameni. Da, este un buget prudent și responsabil, care ține cont de pandemie și de efectele negative ale acesteia în economie și care are drept principal scop relansarea economică. Dar, oamenii trebuie să știe foarte clar. Nu creștem taxe, nu tăiem salarii și nici pensii! Salariile bugetarilor rămân la nivelul cuantumului din decembrie 2020, la fel indemnizația de hrană. Deci, nimeni nu taie nimic!”, afirmă Rizea.
„Referitor la voucherele de vacanță, a fost prelungită valabilitatea voucherelor emise în 2019 și 2020. Ele vor putea fi folosite anul acesta și trebuie să știți că suma aferentă voucherelor nefolosite nu este deloc mică: 2,4 miliarde de lei, bani care se vor duce tot spre HO.RE.CA. În ceea ce privește pensiile, rămâne valabilă pentru 2021 creșterea de 14% acordată în urmă cu câteva luni. Pensionarii vor încasa, așadar, pensii mai mari în 2021 decât au încasat în 2020. Pentru aceasta, au fost prevăzute 8 miliarde de lei în plus față de anul trecut. Politica de pensii pentru viitor se va baza pe principiul contributivității și pe eliminarea inechităților. Am eliminat deja pensiile speciale și căutăm soluții pentru eliminarea pensiilor speciale și pentru celelalte categorii. Salariul minim brut pe țară a crescut de la 13 ianuarie 2021, cu 3,1% față de luna decembrie 2020. Știm că pentru cei care sunt plătiți cu salariul minim pe economie nu este o creștere fulminantă, dar este o creștere și, atunci când situația economică va permite, ea va fi mai substanțială. Alocațiile pentru copii au crescut și ele și vor crește în continuare. Începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2021, alocația pentru copiii în vârstă de până la 2 ani, precum și pentru cei cu handicap a crescut la 427 lei. De asemenea, alocația pentru copiii în vârstă de 2-18 ani a crescut la 214 lei. Este vorba de o creștere procentuală ținând cont de diferența dintre cuantumul prevăzut pentru iulie 2022 și cuantumul din iulie 2020, așa cum prevede legislația în vigoare”, declară Rizea.
În ceea ce privește județul Constanța, sunt prevăzute în buget investiții în domeniul transporturilor și a infrastructurii:
– elaborarea studiului de Prefezabilitate pentru infrastructură rutieră – varianta Techirghiol și drumul expres Constanța – Tulcea
– pregătirea în vederea elaborării documentațiilor tehnico-economice pentru legătura rutieră între A4 și DN 39E – Nod Cumpăna
-lucrări de infrastructură pentru consolidarea malului prăbușit de la Cumpăna
-reabilitarea podului rutier de la Cernavodă
– electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Constanța – Mangalia
– modernizarea și extinderea capacității în Portul Medgidia
„Pentru Portul Constanța avem plan major de investiții, astfel încât acesta să-și atingă potențialul maxim și să își întărească rolul de port regional cu perspectiva să devină cel mai important port din regiune. Am alocat fonduri pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța. Anul acesta finalizăm studiul de fezabilitate. Creșterea siguranței traficului prin dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de informare și management al traficului maritim costier și achiziționarea de nave tehnice este o altă componentă importantă. Investiții se vor face și în digitalizare:-actualizarea permanentă a hărților electronice de navigație, schimbul de informații RIS (River Information Services) la nivel regional, managementul căii navigabile, îmbunătățirea infrastructurii IT pentru stocarea și procesarea datelor geospațiale, realizarea bazelor de date pentru certificatele de calificare, la carnetele de serviciu și la jurnalele de bord conform Directivei UE 2017/2397, implementarea ghișeului unic european în domeniul maritim (EMSWe) conform Regulamentului (UE) 2019/1.239. Aeroportul Internațional ”Mihail Kogălniceanu” va beneficia de amenajare banda pistei și am bugetat RESA, valoarea totală a proiectului fiind de 49.901 000 lei, de la bugetul de stat.Spitalul Judeţean Constanţa a primit 36 milioane lei pentru aparatură și îmbunătățirea siguranței pacienților și a personalului medical”, a mai precizat deputatul.
