Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran, anunțată oficial pe 2 martie 2026, a declanșat o criză majoră în transportul maritim internațional. Marți, 3 martie, între 250 și 300 de nave erau deja blocate în Golful Persic și în Golful Oman, în timp ce peste 3.500 de nave sunt afectate în întreg Orientul Mijlociu. Situația ridică îngrijorări serioase pentru siguranța echipajelor, inclusiv a navigatorilor români și pentru stabilitatea comerțului global cu energie.
În urma deciziei Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol și gaze din lume, traficul maritim din regiune a scăzut dramatic, cu aproximativ 80%. Măsura a fost adoptată pe fondul tensiunilor militare crescute dintre Iran, Statele Unite și Israel.
Potrivit estimărilor specialiștilor din domeniul transportului maritim, dintre navele blocate în zonă cel puțin 150 sunt petroliere, iar aproximativ 100 transportă gaze naturale lichefiate (GNL). De asemenea, mai multe nave de croazieră au rămas blocate în porturile Dubai, Abu Dhabi și Doha, afectând mii de turiști.
Impactul asupra transportului global este semnificativ. Experții estimează că aproximativ 10% din flota globală de nave portcontainer este afectată de blocajul din regiune. În același timp, marii operatori de transport maritim, printre care Maersk, MSC și Hapag-Lloyd, au anunțat suspendarea operațiunilor în zonă până la clarificarea situației de securitate.
Printre echipajele aflate pe navele blocate se află și navigatori români, care așteaptă instrucțiuni în condiții considerate cu risc ridicat. Deși în prezent aceștia sunt în siguranță, zona este evaluată de experții în securitate maritimă drept cea mai periculoasă din ultimele decenii, comparabilă cu perioada „Războiului Petrolierelor” din anii ’80.
Pericolul pentru echipaje este unul complex. În cazul unei escaladări a conflictului, navele ancorate sau blocate în trafic pot deveni ținte statice, existând riscul unor atacuri cu rachete, drone sau operațiuni de abordaj. În același timp, navigatorii trăiesc sub presiunea permanentă a unei posibile escaladări militare, în timp ce familiile lor din țară nu au certitudinea siguranței acestora.
Deși navele comerciale sunt aprovizionate, de regulă, pentru 30 până la 60 de zile, blocarea prelungită a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz ar putea crea dificultăți în realizarea schimburilor de echipaj și ar putea genera probleme legate de proviziile de alimente, apă potabilă și medicamente.
Pentru navele aflate deja în interiorul Golfului Persic, opțiunile sunt limitate și depind în mare măsură de coordonarea internațională. Printre măsurile recomandate la bord se numără menținerea unei veghe permanente anti-abordaj, reducerea iluminării exterioare pe timpul nopții pentru diminuarea vizibilității și menținerea contactului permanent cu operatorii navelor și cu organismele internaționale de monitorizare a securității maritime.
În acest context, Sindicatul Liber al Navigatorilor (SLN) recomandă familiilor navigatorilor români aflați în zonă să mențină legătura cu autoritățile și să solicite informații actualizate despre situația acestora. Persoanele care au rude pe nave aflate în Golful Persic sunt sfătuite să contacteze Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice ale României din regiune sau compania de management a navei pentru informații privind poziția și starea echipajului.
De asemenea, este recomandat ca navigatorii să mențină comunicarea cu familiile prin mesaje scurte, pentru a economisi resursele de comunicație ale navelor.
Alexandra VASILE
Citește și:
Peste 100 de oameni sunt dați dispăruți după ce o navă iraniană a fost lovită de un submarin
