Întreg mapamondul trece prin schimbări radicale din punct de vedere social, economic, cultural, politic, tehnologic, spiritual, uman sau moral din cauza pandemiei de COVID-19. Nu se știe cu certitudine ce ne rezervă viitorul sau cât va dura toată această stare de incertitudine, însă unele măsuri ale autorităților par să genereze un impact major din punct de vedere psihic în rândul populației. Mulți angajați vor intra în șomaj tehnic. Alții riscă să fie disponibilizați și să își piardă locul de muncă. Discutăm despre măsuri forțate, menite să limiteze răspândirea coronavirusului, dar toate aceste restricții (interziceri și suspendări de activități) impuse de autorități generează o stare de încordare, stres și iritabilitate la cote critice în rândul populației. Oamenii sunt nevoiți să iasă cu totul din zona de confort, să se adapteze rapid, peste noapte, la noile măsuri, să fie capabili să înțeleagă dinamica schimbărilor, cauzele care au generat noul stil de viață și să “îmbrățișeze” legea hazardului.
Premierul Ludovic Orban a anunțat, în debutul ședinței de guvern de miercuri, 18 martie a.c., faptul că vor fi adoptate mai multe măsuri pentru sprijinirea economiei și a companiilor afectate de criza coronavirus. Premierul a declarat că în pachetul de măsuri se regăsește plata șomajului tehnic pentru angajații din companiile care și-au încetat activitatea, precum și injectarea de bani în economie. Măsura privind suportarea şomajului tehnic de către stat vizează în principal companiile afectate direct de măsurile luate de Executiv, respectiv restaurante, companii care se ocupă de organizarea de evenimente şi, iniţial, se va merge pe durata stării de urgenţă, de 30 de zile, care poate fi prelungită încă 30 de zile, a declarat miercuri seara, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. “Suntem pregătiţi pentru mai multe scenarii, dar deocamdată mergem pe acest scenariu, starea de urgenţă este standardul şi poate încă 30 de zile după, ca să permitem o revenire”, a explicat Florin Cîţu.
O primă estimare arată că aproape sute de mii de contracte urmează să fie suspendate, potrivit unor surse guvernamentale. Cei care vor intra în șomaj tehnic vor primi 75% din câștigul salarial pe o perioadă estimată de aproximativ trei luni. Grecia interzice concedierile, în perioada crizei COVID-19, și oferă 800 euro/lună angajaților care nu pot merge la muncă. Despre cum ne schimbă viața coronavirusul, cât de justificată este panica, cât de eficientă este izolarea, cum putem depăși toată această perioadă delicată, dar și ce se va întâmpla cu oamenii care rămân fără loc de muncă din punct de vedere psihologic, am primit răspunsurile necesare de la psihoterapeutul constănțean Elena Harbur. „ Închiderea locurilor de muncă generează efecte în dinamica socio-economică a țării. Se vor epuiza resursele financiare rapid și se va genera un haos care va aduce oamenii în pragul disperării ” , susține psihoterapeutul. Din punct de vedere psihic este un abuz și este resimțit ca atare. Frica generată de o posibilă contaminare, amenințarea cu pierderea de vieți omenești, izolarea, restricționarea sunt deja aspecte importante care generează stres, încordare și iritabilitate la cote critice. Un lucru este suspendarea temporară sau munca de acasă și cu totul altceva este concedierea, care devine un fenomen masiv și care va ridica problema supraviețuirii, ceea ce va determina pierderea controlului pe multe fenomene sociale. „La nivel individual este o situație limită, deja critică, oamenii nu vor avea doar sentimente de inutilitate, anxietate și depresii crunte, care pot aduce un val de sinucideri, ci și sentimentele de excludere, respingere, anulare care pot duce la comportamente antisociale grave”, atrage un semnal de alarmă psihoterapeutul. Cât despre starea de urgență, decretată în România pentru 30 de zile, psihoterapeutul susține că „este importantă organizarea și structurarea strategiei de intervenție în toate aspectele sale și nu declararea unei stări de urgență fără o strategie viabilă”. Psihoterapeutul face apel la calmitate, dar și să învățăm să funcționăm indiferent de condițiile impuse din cauza pandemiei și nu numai. Cu cât suntem mai raționali și ancorați la realitate, cu atât vom trece mai repede, mai ușor și cu victime cât mai puține peste toată această perioadă nedorită, dar care ne pune la încercare din toate punctele de vedere. Partea bună a lucrurilor, dacă pot să spun așa, este că unii oameni dau dovadă de onestitate și umanitate în privința cadrelor medicale.
Reporter: Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie de COVID19, în contextul creșterii numărului de cazuri în peste 110 țări și teritorii din toată lumea. Cum ne schimbă pandemia viața?
Psihoterapeut Elena Harbur: Pandemia este un fenomen serios cu implicații majore la nivel macrosocial. Pornind de la restricțiile impuse de autorități privind modul normal de viață, ritualul muncă- relaxare până la modificarea și ghidarea opiniei publice prin mediatizare, un astfel de fenomen are implicații majore în viața psihică și socială a individului. Măsurile de restricție și limitare implică un disconfort major și automat creează senzații de frică și revoltă. Astfel, este foarte ușor să se degenereze într-un fenomen de isterie în masă, care este mai periculos decât pandemia în sine, din cauza paranoia care se creează prin presiune prelungită și până la psihoză mai este doar un pas.
Rep.: Medicii sunt “soldații” din linia I în “lupta” cu virusul COVID-19. Cadre medicale din Constanța au fost confirmate pozitiv. Ce implicaţii poate avea această pandemie care se extinde rapid în toată lumea?
P.E.H.: Cadrele medicale sunt cele mai expuse epidemiologic indiferent de virusul cu care intră în contact, de aceea regulile de igienă și sterilizare, precum și aparatura de specialitate sunt absolut necesare în sistemul medical. Era normal să existe infectări atât timp cât sistemul de izolare și carantină nu este corect aplicat. Poate deveni o reală problemă în lipsa unei organizări extrem de bine pusă la punct prin epuizarea fizică și psihică a personalului și mai mult, prin insuficiența acestuia atât timp cât se produce infectarea. Se poate ajunge astfel la un colaps al sistemului medical, ceea ce ar fi cu adevărat dramatic.
Rep.: Trăim vremuri tulburi, zile pline de anxietate, nesiguranță și dezorientare, ne simțim amenințați din toate direcțiile, îi privim cu neîncredere pe cei din jurul nostru, ne izolăm cu speranța că ne protejăm. Cât de eficientă este izolarea de cei dragi, evitarea îmbrățișărilor?
P.E.H.: Izolarea este o metodă bună de prevenție și tratare, dacă este făcută cum trebuie. Astfel, ne izolăm la prima simptomatologie chiar și dacă suspectăm o ușoară răceală de primăvară. Este sezonul virozelor, nu toate sunt Covid- 19. Însă, având în vedere contextul epidemiologic, orice simptom este necesar să îl luăm în serios. Izolarea și autoizolarea sunt măsuri de autoresponsabilizare față de propria sănătate, dar și față de societate. Când începem izolarea avem grijă de condițiile de mediu să fie cât mai confortabile și ne pregătim psihic pentru acest lucru. Omul este o ființă socială și izolarea poate aduce multă tensiune, presiune, frustrare, în mod special persoanelor dinamice. Tocmai de aceea ne asigurăm de condițiile confortabile ale autoizolării: acces la televizor, la internet, cărți, un spațiu bine aerisit și suficient de încăpător să permită sport și odihnă. Comunicăm online sau telefonic și ne preocupăm de dezvoltarea personală în condiții diferite. Este o provocare de a face ceea ce nu avem niciodată timp să facem: ne ocupăm de noi, din confortul propriu.
Rep.: Imagini dezolante au fost surprinse în magazinele din Constanța și nu numai: rafturi goale, aglomerație, oameni care îşi fac provizii haotic, în cantităţi ridicol de mari, lipsă produse. Care este impactul pe termen mediu și lung?
P.E.H.: Acesta este un efect clar al exagerării promovării Covid-19 și anume isteria în masă. Pe termen lung generează paranoia, cu stimularea agresivității, cum deja s-a întâmplat în Italia unde o femeie a înjunghiat un bărbat într-un magazin pentru o sticlă de ulei, iar pe termen lung, psihoză în masă, situație în care instinctul animalic va predomina și se vor aplica legile supraviețuirii și în mare majoritate dezumanizarea.
Rep.: Cât de justificată este panica în astfel de situații?
P.E.H.: Deloc justificată! Este normal să ne fie teamă, însă atât timp cât avem soluții și strategii de gestionare, panica este o reacție exagerată și nejustificată. Era normal să intre în panică statul China, unde a izbucnit epidemia și erau total depășiți de situație din toate punctele de vedere, însă atât timp cât este cunoscută metoda de infectare, combatere, evoluția, strategiile de prevenție și tratare, mai mult decât atât avem o scanare detaliată a virusului, știm la ce este reactiv și avem date clare privind procentele de risc și mortalitate, propriu-zis, într-o abordare rațională și pragmatică, este necesar doar să ne protejăm și să tratăm. Isteria și panica nu ajută cu nimic stoparea răspândirii sau tratarea eficientă, ci nu fac altceva decât să complice și să agraveze lucrurile. Nu este motiv de panică să ne autoizolăm preventiv, ci dimpotrivă, este o metodă de securizare!
Rep.: Ministerul Educației a anunțat că școlile rămân închise până după Paște. Există familii din mediul rural care nu au acces la tehnologie. Cât de utile sunt cursurile Teleșcoală pentru elevii care se pregătesc pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat?
P.E.H.: În realitate nu știm cât o să dureze această pandemie. Este important și absolut necesar să învățăm să funcționăm indiferent de condiții. Din punctul meu de vedere teleșcoala trebuia implementată de mult timp, iar în condițiile actuale este o condiție absolut necesară. Atât timp cât se organizează și evaluările online, va fi un progres real și foarte satisfăcător. Este timpul să lăsăm condiționările deoparte și să ne dezvoltăm. Cu această ocazie se va lua în considerare și dezvoltarea zonelor rurale, nu doar aglomerările urbane. Până la urmă, educația nu aparține numai unora care își doresc performanță, ci tuturor care doresc să se educe. Sistemul de învățământ calitativ nu trebuie să fie exclusivist.
Rep.: Turismul pare să fie compromis. Antreprenorii care, în lunile decembrie și ianuarie, anunțau 300% profit în turism sau Horeca, sunt primii care anunță, la 5 zile de la confirmarea mai multor cazuri în România, că intenționează să trimită oamenii în șomaj sau să îi disponibilizeze. Ce se va întâmpla cu oamenii care rămân fără loc de muncă din punct de vedere psihologic?
P.E.H.: Este o mare problemă închiderea locurilor de muncă, în primul rând ca și efecte în dinamica socio-economică a țării. Este o logică simplă faptul că limitând posibilitatea oamenilor de a munci se vor epuiza resursele financiare rapid și se va genera un haos care va aduce oamenii în pragul disperării. Din punct de vedere psihic este un abuz și este resimțit ca atare. Frica generată de o posibilă contaminare, amenințarea cu pierderea de vieți omenești, izolarea, restricționarea sunt deja aspecte importante care creează stres, încordare și iritabilitate la cote critice. Un lucru este suspendarea temporară sau munca de acasă și cu totul altceva este concedierea, care devine un fenomen masiv și care va ridica problema supraviețuirii, ceea ce va determina pierderea controlului pe multe fenomene sociale. La nivel individual este o situație limită, deja critică, oamenii nu vor avea doar sentimente de inutilitate, anxietate și depresii crunte, care pot aduce un val de sinucideri, ci și sentimentele de excludere, respingere, anulare care pot duce la comportamente antisociale grave.
Rep.: În perioadă de criză, multe firme, instituții aleg să își construiască o identitate online tot mai puternică. În perioada de carantină, nu mai există clienți care să treacă pragul firmelor, instituțiilor. Telemunca și telesalariatul este o soluție viabilă? Ce strategii pot fi implementate cu succes în acest sens?
P.E.H.: În domeniile în care este posibil acest lucru, este o soluție viabilă. În același timp este important să se mențină serviciile absolut necesare publicului, pentru buna funcționare și organizare. Nu putem “îngheța” o țară întreagă, ar fi mai rău decât epidemia în sine. Sistemul on-line este suficient dezvoltat ca să poată susține telemunca. Chiar și la ghișeele de relații cu publicul se poate pune o interfață eficientă, important este să rămânem funcționali. O măsură de precauție eficientă nu înseamnă excludere, ci gestionare, înseamnă soluții și strategii funcționale.
Rep.: Coronavirusul le oferă unora “motivul perfect” pentru a se “remarca” în fața concurenței. Există comercianți care s-au gândit să vândă produse la suprapreț. Ce se impune într-o situație de urgență?
P.E.H.: O normativitate privind obligația menținerii prețurilor. Este o situație vulnerabilă, care va fi foarte ușor speculată. Dacă se permite. Este importantă organizarea și structurarea strategiei de intervenție în toate aspectele sale și nu declararea unei stări de urgeță fără o strategie viabilă.
Rep.:Discutăm de pierderi financiare pentru instituții și companii. Cum pot trece cu bine firmele românești peste efectele economice ale coronavirusului?
P.E.H.: Regândirea strategiei economice într-o modalitate adaptată. Este important ca și antreprenorii și proprietarii de companii să facă propuneri și să aibă flexibilitate privind strategiile aplicative. Este important să aibă în vedere faptul că o strategie viabilă presupune un câștig de ambele părți, altfel pierde toată lumea.
Rep. Autoritățile au restricționat activitățile colective. După ce mai mulți politicieni au cerut închiderea bisericilor, iar Guvernul României a decis că slujbele nu pot fi ținute cu mai mult de 50 de credincioși în interior, poliția a descins, duminică, în Gorj, în timpul Sfintei Liturghii, să vadă dacă preoții respectă ordinul guvernamental. Coronavirusul ne pune credința la încercare și scoate ce este mai neplăcut din om?
P.E.H.: Nu. Din punctul meu de vedere, credința înseamnă siguranță și nu demonstrații de putere. Astfel, rugăciunile se pot face și discret, nu neapărat într-o comunitate de risc de infectare și transmitere. Până la urmă, dacă ne întoarcem în realitate, România nu are niciun mort, iar expunerea voită la riscuri nu va salva prin nicio rugăciune de contaminare. Multe din slujbe sunt televizate și mediul online nu duce lipsă de acces al credincioșilor, consider că nu este necesară încălcarea legii și punerea în risc de contaminare a oamenilor.
Rep. Cum putem depăși toată această perioadă delicată?
P.E.H.: Cu calmitate și răbdare. Luăm în serios recomandările autorităților și riscurile la care ne expunem dacă nu le respectăm, respectăm toate condițiile de igienă și prevenție, purtăm mască și mănuși, evităm contactul cu alți oameni, suntem ponderați și echilibrați privind stocurile de produse, ne informăm 1 dată pe zi privind evoluția epidemiei, ținem legătura telefonică sau online cu cei dragi și prieteni, ajutăm dacă putem, scadem tensiunea, presiunea, irascibilitatea și o considerăm o stare de fapt la care ne adaptăm. Cu cât suntem mai raționali și adecvați la realitate, cu atât vom trece mai repede, mai ușor și cu victime cât mai puține.
Rep. Ce mesaj doriți să le transmiteți constănțenilor privind coronavirusul, recomandări de conduită socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirusului?
P.E.H.: Dacă știu că sunt răciți sau au orice fel de simptome să anunțe medicul de familie și să se autoizoleze.
• Să poarte mască și mănuși. Este și perioada virozelor obișnuite sezoniere, astfel că o protecție de acest gen o să ajute oricum.
• Să nu suprasolicite cadrele medicale pentru orice simptomatologie, pentru că sistemul sanitar are nevoie să funcționeze și pentru celelalte afecțiuni cronice și severe cum sunt diabetul, hipertensiunea, urgențele operatorii, nașterile, cancerul, etc. Nu există doar Covid-19, ci și tot ce exista deja dinainte cu potențial mortal.
• Ponderare în achiziționarea resurselor alimentare și igienice.
• Calcularea și echilibrarea resurselor financiare.
• Reducerea irascibilității- actele de agresiune din mediul public nu ajută pe nimeni și nici nu rezolvă situațiile tensionate.
• Să încerce pe cât de mult posibil să beneficieze de timpul liber pe care îl au și să facă lucruri de care poate au uitat până acum.
• Să nu lase frica să trăiască și să dicteze în locul lor, este nevoie de multă stabilitate și siguranță pentru a depăși o situație de criză.
• Să nu uite că este o perioadă temporară și să nu facă lucruri de care le-a putea părea rău ulterior.
• Să nu uite să zâmbească!
Video aici:
Citește și:
Alexandra VASILE
