Patru inculpați, adică trei persoane fizice și una juridică, trimiși în judecată pentru infracțiuni economice, sunt pe punctul de a scăpa pentru a doua oară de răspunderea penală. Asta pentru că, în primul ciclu procesual, s-a ajuns la concluzia că faptele reținute în sarcina inculpaților s-au prescris, iar în apel instanța a cerut rejudecarea fondului. Acum putem observa că, întrucât se vor împlini doi ani de la constatarea prescripției, instanța ar putea constata pentru a doua oară că nu îi mai poate trage la răspundere penală pe cei implicați.
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța au trimis în judecată, în 2019, patru inculpați acuzați de evaziune fiscală în formă continuată, spălare de bani, folosirea creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia și bancrută frauduloasă, în condițiile în care vorbim despre un broker de asigurări. Din 2019 până aproape de finele anului trecut, dosarul s-a aflat la Tribunalul Constanța, unde nu s-a reușit soluționarea judecării pe fond, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
Este vorba despre SC Power Insurance Broker, societate trimisă în judecată pentru evaziune fiscală și spălare de bani în formă continuată, plus persoanele fizice Mihaela Miron (administratorul societății), Anişoara Rădulescu și Andrei Dumitru Rădulescu – pentru complicitate la bancrută frauduloasă.
În dosarul penal deschis în această cauză se arată că persoanele enumerate au înregistrat în contabilitate două facturi, la finele anului 2009, una în valoare de 100.000 de dolari, iar cealaltă, de 140.000 de dolari, însemnând 692.416 lei, cu privire la achiziția unui soft informatic care nu se regăsește nicăieri. Altfel spus, achiziția apărea doar în contabilitate, în realitate nu s-a găsit niciun soft, așa cum evidențiază cele două acte contabile/facturile primite de la lnternational Software Technology LTD Seychelles, fiind cert și faptul că, pentru înregistrarea în contabilitate a acestei creanțe fictive, facturile nu sunt însoțite de licențele necesare, așa cum prevede Codul Fiscal.
Aceste valori au fost trecute direct în contul de cheltuieli, în loc să se fi consemnate într-un „cont de activ“. Consecința acestei operațiuni ilegale a fost diminuarea nivelului taxelor și impozitelor datorate statului, cu suma de 110.787 de lei – prejudiciu care reprezintă impozit pe profit eludat.
Achizițiile fictive, făcute din asigurări, nu din bugetul societății
De precizat că, așa cum arată procurorii, societatea nu avea permisiunea legală de a înregistra în actele contabile cheltuieli cu privire la acest soft inexistent, întrucât firma, pe relația cu partenerul International Software Technology Ltd, aferent operațiunilor în valoare de 2.193.548,02 lei, trebuia sa aibă resurse proprii, nu să utilizeze sumele încasate din polițele de asigurare. Programul informatic pentru care s-ar fi cheltuit atâția bani nu s-a regăsit nici în vreun suport hard/optic, iar încercările ulterioare de a masca contabil prejudiciul astfel creat nu a schimbat cu nimic, în cele din urmă, comiterea unei infracțiuni de evaziune fiscală, așa cum au descris-o anchetatorii.
Cheltuieli pe servicii inexistente de consultanță
Mai departe, mergând pe firul activității infracționale, anchetatorii au stabilit că, în perioada 12 ianuarie 2010 — 30 noiembrie 2011, în contabilitatea societății au fost înregistrate un număr de 17 facturi fiscale, în valoare totală de 1.420.179,64 Iei, reprezentând „servicii de consultanță și cheltuieli cu diferență de curs valutar“, justificate ca provenind aparent de la societatea lnternational Software Technology LTD Seychelles, înregistrări făcute în lipsa oricăror acte justificative a realității acestor operațiuni: sumă compusă din 1.300.176,50 Iei servicii de consultanță și 200.955,52 Iei diferențe de curs valutar.
Facturile emise de societatea lnternational Software Technology LTD Seychelles către societatea Power Insurance Broker, în perioada 27 noiembrie 2009 – 30 noiembrie 2011, reprezentând contravaloare servicii de consultanță, în valoare totală de 1.300.176,50 lei, la care se adaugă și cheltuieli cu diferențe de curs valutar de 120.003,14 lei, nu aveau atașate documentația corespunzătoare de justificare a serviciilor facturate, respectiv situații de lucrări, rapoarte de lucru etc.
Anchetatorii au stabilit că și aceste servicii au fost, de fapt, fictive, iar banii au fost însușiți de către persoanele aflate în spatele societății, respectiv Mihaela Miron, Anișoara Rădulescu și Dumitru Andrei Rădulescu, trimiși în judecată în prezenta cauză.
În urma expertizelor contabile, procurorii au stabilit că societatea a cauzat un prejudiciu la bugetul de stat în cuantum de 227.229 de lei.
S-a încercat condamnarea inculpaților, dar fără succes: faptele s-au prescris
Așa cum arătam inițial, întrucât dosarul a ajuns în instanță la circa zece ani de la comiterea faptelor, apoi a mai stat încă cinci ani pe fond, la Tribunal, se pare că răspunderea penală a faptelor s-a prescris, iar celor implicați nu le rămânea decât răspunderea civilă, respectiv prejudiciul calculat de ANAF, potrivit hotărârii din data de 26 ianuarie 2024.
Cazul a ajuns, însă, la Curtea de Apel, unde instanța a decis, în noiembrie 2024, rejudecarea fondului la prima instanță. Doar că din acel moment s-a mai scurs încă un an, plus încă aproape un an de la constatarea prescripției, astfel încât la următorul termen stabilit pe fond (în faza de rejudecare, nicidecum în pronunțare), programat în data de 9 ianuarie, nici nu ne-ar mira ca verdictul să fie același: prescripția.
Daniel ALBU
