Trecură trei ani de la alegeri și, cu pași repezi, ne apropiem de 2024, anul mult-așteptat de unii politicieni, adică de cei care nu au avut șansa să fie aleși, iar acum speră să ajungă în funcții. Dar și de unii alegătorii care abia așteaptă să meargă la urne ca să-și exprime voința. Unii vor să prelungească mandatele celor pe care i-au ales în 2020, alții abia așteaptă să voteze ca să scape de actualii. Și așa povestea se repetă la fiecare patru ani.
Va fi un an electoral greoi, cu patru scrutine: locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare. Nu ne miră că acum, în prag de an electoral, utilajele zbârnâie peste tot în județ, prin localități și peste tot pe unde se poate face câte ceva care să atragă atenția.
Ca în fiecare an, aceste activități vor continua pe parcursul anului viitor, până aproape de alegeri și am „vaga“ impresie că vor apărea, ca de fiecare dată, discuții despre aceste aspecte, a lucrărilor făcute în preajma alegerilor, iar pretextele vor fi aceleași ca în 2020, ca în 2016, în 2012 și mai înapoi în timp. Toți vor spune: „Acum au venit banii, finanțarea, de aceea am demarat lucrările abia acum“. Bine, aici nu vorbim de municipiul Constanța, pentru că primarul în funcție este în campanie de la începutul mandatului!
La modul general vorbind, așteptăm cu toții să înceapă „circul“, cu acuzații în public, că, deh, nimeni nu își face campanie prezentându-și ideile, ci arătând cu degetul spre contracandidații săi, la modul: „Alegeți-mă pe mine, că uite ce au făcut sau ce nu au făcut ceilalți!“ Din nou vor apărea candidați cu idei fixe, focusați pe câte o idee (pentru că la atâta se reduce imaginația lor), indiferent că discutăm de alegeri locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale.
Și acum, referindu-mă strict la alegerile parlamentare, la sfârșit vom constata că, din nou, românul a mers la vot doar ca să se afle în treabă, pentru că aceleași partide care s-au perindat și s-au rotit încontinuu la Palatul Victoria vor fi, în continuare, pe aceleași poziții. Diferența o va face doar situația ulterioară, când vor alege cu cine vor face alianțe ca să reziste pe metereze. Nu contează alegerile românilor în acel caz, ci cu cine vor face „blat“ partidele, ca să formeze majoritatea.
Toată febra alegerilor va dura două luni la fiecare scrutin, apoi toată țara va reveni la rutina zilnică, ca și cum nimic nu s-a schimbat (dacă se va schimba ceva).
Așa că, dragi români, dacă vă faceți speranțe în legătură alegerile, cu candidații, cu cine ne va reprezenta în Parlament, cine ne va conduce la nivel de comunitate locală etc., gândiți-vă că, de peste 30 de ani, se repetă același lucru, iar mocirla este aceeași.
În continuare vom avea primari șpăgari, directori de instituții acuzați de abuzuri, polițiști nepregătiți, dar aroganți peste măsură, traficanți și consumatori de droguri cu vârste tot mai fragede, posturi ocupate pe pile, examene fraudate, oameni care mor în spitale din cauza ignoranței cadrelor medicale și alte cele. Se zice că speranța moare ultima, dar în „România lucrului bine făcut“ea a murit și a fost îngropată demult.
Daniel ALBU
