După ce a făcut vâlvă în presa naţională pentru că şi-a mărit leafa exagerat de mult, după cum au comentat toţi cei care au văzut suma pe care o încasa, fostul primar al oraşului Murfatlar, Valentin Saghiu, revine în atenţia opiniei publice. De această dată, este vorba despre zilele de concediu pe care fostul edil susţine că nu le-a luat în anii 2017, 2018 şi 2019, aşa că a formulat o solicitare în atenţia noului primar, George Cojocaru, solicitând plata pentru că nu a avut libere.
„Subsemnatul Valentin Saghiu, (…) vă rog să-mi acordaţi compensarea în bani a concediului legal de odihnă neefectuat pe perioada mandatului de primar, pentru anii 2017, 2018, 2019 în conformitate cu art 146 din Codul muncii, art. 213, art. 214 din Codul administrativ, art.1 din Ordonanţa guvernului nr. 80/2003 modificată şi actualizată. Vă mulţumesc anticipat” – se arată în solicitarea semnată de fostul primar Valentin Saghiu. O solicitare similară a depus şi Ilie Manea, fost viceprimar din mandatul de primar al lui Valentin Saghiu.
Solicitarea lui Saghiu, primar în mandatele 2012-2016 şi 2016-2020, a primit două răspunsuri, într-unul din ele precizându-se că: „Având în vedere solicitarea dumneavoastră, privind compensaţia în bani a zilelor de concediu neefectuate aferente anilor 2019, respectiv 2020, facem următoarele precizări: Într-o primă orientare s-a considerat că litigiile privind drepturile salariale sau în răspundere patrimonială a primarilor şi foştilor primari constituie conflicte de muncă, urmând a fi aplicabile regulile de competenţă şi cele de procedură speciale, precum şi normele de drept material din Codul muncii. Primarul are un raport juridic de muncă atipic cu instituţia publică în serviciul căreia se află, calificat uneori ca fiind de natură contractuală, ce a luat naştere odată cu validarea mandatului, iar dispoziţiile legale aplicabile sunt cele ale art. 278 alin. (2) din Codul muncii. Totodată, litigiile privind indemnizaţii, sporuri, prime au ca obiect venituri, iar răspunderea reglementată de art. 55 din Legea nr. 393/2004, cu caracter civil, include şi răspunderea de dreptul muncii, care reprezintă tot o răspundere civilă, în sens larg. Activitatea primarilor se desfăşoară nu în baza unui contract de muncă, ci a unui mandat civil, situaţie în care în discuţie este o răspundere civilă delictuală de competenţa instanţelor civile. Lipseşte însă subordonarea specifică raporturilor de muncă, iar inexistenţa unui contract, încheiat între părţi, face ca răspunderea să nu fie una contractuală, ci doar delictuală, fundamentată pe pretinsa săvârşire cu vinovăţie a unor fapte ilicite de către fostul primar, cu ocazia îndeplinirii mandatului său, care au generat bugetului local prejudiciile deduse judecăţii. În a treia orientare jurisprudenţială s-a considerat că aceste litigii sunt de contencios administrativ, supuse regulilor procedurale speciale din această materie. Astfel, s-au coroborat dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, care prevăd că „primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică”, cu dispoziţiile art.5 pct.26 Cod Administrativ pentru a califica această funcţie ca fiind „funcţie publică”, exercitată de un funcţionar public, ce intră sub incidenţa contenciosului administrativ. Primarii nu sunt funcţionari publici în sensul Codului Administrativ, pentru a putea fi atrasă incidenţa dispoziţiilor art.536 din această lege. Mai mult, în art. art.382 lit. e Cod Administrativ se arată că prevederile acestei legi nu se aplică persoanelor numite sau alese în funcţii de demnitate publică, iar primarul deţine o astfel de funcţii, asa cum rezultă, de exemplu, din legile-cadru de salarizare, Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completareaLegii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Raporturile juridice dintre primar şi unitatea administrativ-teritorială nu intră nici sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, cu excepţia art. 19 şi a dispoziţiilor din legile speciale în materie. Astfel art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004, prevede că într-un astfel de litigiu este necesar ca una dintre părţi să fie o autoritate publică, primarul reprezentând o astfel de autoritate, însă este necesar, cumulativ ca acesta să se fi născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim – normă ce se regăseşte în dosarul de faţă doar cu titlu de excepţie. Nu contează, prin urmare, natura actului care constată prejudiciul/plata nedatorată reclamată sau a actului în legătură cu care se constată îndeplinirea defectuoasă a funcţiei, întrucât în toate ipotezele se pune numai problema prejudiciului/plăţii nedatorate, care au caracter definitiv/irevocabil, prin contestare sau necontestare. Toate pagubele produse unităţii administrativ- teritoriale au acelaşi regim juridic în urma rămânerii definitive a actelor de constatare, nemaiputându-se discuta aspecte privind legalitatea/temeinicia acestora. (…)”.
În cuprinsul aceluiaşi răspuns, semnat de actualul primar George Cojocaru, se mai precizează: „Potrivit documentelor contabile existente in cadrul Primăriei Oraşului Murfatlar, în anul 2018, vi s-a plătit o compensaţie pentru concediul neefectuat pentru perioada 2016-2018 inclusiv, fară a se tine cont de prevederile art.146 din Codul Muncii, în sensul că acea compensaţie se putea acorda doar la încetarea mandatului. Mai mult, în arhiva Primăriei Oraşului Murfatlar nu există nici un document din care sa reiasă că aţi deţinut vreo aprobare a consiliului local de a va efectua concediul în anul următor aşa cum prevede art.8 alin 2 din OUG 80/2003. Coroborând legislaţia mai sus prezentată, aveţi obligaţia să restituiţi contravalaroarea compensaţiei încasate în mod nelegal, actualizată cu rata inflaţiei. Precizăm că rata inflaţiei pentru perioada 2018-2020, comunicată de INS este de 108,29% conform anexei la prezenta adresă. De asemenea, compensaţia solicitată de dumneavoastră se poate acorda doar pentru cele 9 luni aferente anului 2020, având în vedere că nu există nici un document din care să reiasă că v-a fost aprobat efectuarea concediului în anul următor”.
Celălalt document primit de Saghiu poate fi consultat în imaginile care însoţesc articolul.
Cu alte cuvinte, Saghiu riscă acum să returneze şi banii aferenţi perioadei 2016-2018, iar suma este, evident, mai mare decât cea pe care ar urma să o încaseze pentru doar 9 luni aferente anului 2020.
M.M.
