Dobrogea nu-și permite să piardă un spital de Boli Infecțioase: “Există riscul să nu mai existăm ca spital de sine stătător și să ne transforme în secție exterioară a oricui. Vor rămâne aproximativ 50 de paturi”

1
3323

Constanța se laudă cu cele mai scumpe ornamente festive din țară, dar actuala administrație locală nu este în stare să redeschidă Spitalul Clinic de Boli Infecțioase pentru tratarea bolnavilor, iar Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” (SCJU) este sufocat de pacienți din cauza pandemiei de COVID. În luna decembrie 2021, primarul Constanței, Vergil Chițac, va irosi 1 milion de euro+TVA pentru beculețele de Crăciun, dar singurul Spital de Boli Infecțioase din Dobrogea va rămâne cel mai probabil închis. De asemenea, Primăria Constanța va cheltui aproape 300.000 de lei pentru artificiile de Revelion. Cu alte cuvinte, în contextul în care unitatea de tratament necesită o reabilitare în regim de urgență, din cauza incendiului devastator din 1 octombrie, în urma căruia au murit șapte pacienți, administrația Chițac își permite extravaganțe din bani publici.

Administrația locală din Cluj a alocat în acest an, pentru ornamentele de Crăciun, 300.000 euro, fără TVA, Bucureștiul va cheltui în jur de 200.000 euro pe aceleași beculețe, iar Sibiul s-a limitat la 100.000 euro, cu tot cu TVA, dar Constanța este în fruntea topului la acest capitol, în loc să direcționeze fondurile către spitale și școli. Astfel, există riscul ca din ianuarie 2022 să asistăm la o nouă tragedie în sistemul medical. Tragedia de la Infecțioase s-ar putea repeta în orice moment și la SCJU, dacă administrația Chițac nu va urgenta lucrările ce presupun redeschiderea spitalului în care au murit 7 oameni. Cea mai mare unitate sanitară din Dobrogea este sufocată de pacienți, iar din ianuarie vom intra în valul 5, potrivit ministrului Sănătății, dr. Alexandru Rafila.

Primarul Vergil Chițac încearcă să ne liniștească anunțând pe rețeaua de socializare Facebook că a semnat contractul de finanțare pentru un nou spital modular (prima etapă a acestuia), ce va crește capacitatea de intervenție în lupta cu COVID-19 a Spitalului de Boli Infecțioase și „astfel, vom fi pregătiți să gestionăm așa cum trebuie criza sanitară pe care o traversăm”, fără a preciza când vor începe lucrările și când vor fi gata. Dar chiar și cu modularul, Spitalul de Boli Infecțioase nu va reveni la numărul complet de paturi. În prezent, autoritatea locală “îmbrățișează” ideea că unitatea afectată de incendiu ar putea funcționa cu aproximativ 50 de paturi, ceea ce înseamnă mai puține cazuri rezolvate, finanțare redusă de la CJAS și mai puțin personal. Cine își asumă acest risc este necesar să își reamintească faptul că ne aflăm în stare de alertă, în plin val 4 de COVID, iar reducerea numărului de paturi la Infecțioase nu este soluția cea mai fericită.

Un primar din Sibiu și-a mutat biroul pe acoperiș și își petrece concediul de odihnă pe șantierul viitorului centru pentru situații de urgență. Discutăm despre o clădire aflată în paragină, restaurată cu costuri minime, la care primarul lucrează de zor. Dacă în alte orașe din țară se poate, la noi de ce nu pun politicienii osul la treabă pentru binele comunității? Oare este mai bine să stai la căldură în birou și să îți aștepți leafa de primar, în timp ce spitalele din Constanța sunt sufocate de pacienţi din cauza pandemiei de COVID?

Așa se face că angajații de la Infecțioase vor prinde cel mai probabil sărbătorile de iarnă în alte spitale din județul Constanța. Medicul Corina Maria Mitroi-Maxim, care l-a tratat de COVID 19, la începutul anului 2020, pe edilul Vergil Chițac, susține că în valul 4 s-a murit pe capete în Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Județean, oameni care nu au avut norocul să prindă un pat într-o secție. Ne aflăm în stare de alertă și edilul Vergil Chițac poate face mult mai mult decât să semneze un contract de finanțare. Primarul împreună cu echipa sa poate urma exemplul colegului din Micăsasa, Timotei Păcurar. Totodată, edilul Chițac mai poate să își decline competența dacă este depășit de situație.

“Nu există o comunicare transparentă”

Legea pumnului în gură pare să fie pusă în practică la Constanța, medicul menționând că nu există o comunicare transparentă la Infecțioase. “Nu merge să fii singură împotriva unui sistem. Sistemul nu este o noțiune abstractă. Sistemul suntem noi, oamenii care lucrăm, de la infirmiera de care nu poți să faci abstracție, pentru că trebuie spălat pacientul, nursingul general este foarte important, și până la doctor. Nu se va întâmpla nimic dacă noi stăm și acceptăm. Mi s-a spus de către managerul actual al spitalului că eu am ceva mereu de comentat. “Tu ești Gică-contra!” Nu am nimic de comentat. Comentez ce se vede. Când ești singur și nu ai colegii alături, să fim o voce comună, ești exclus. Nu există o comunicare transparentă între conducerea actuală a spitalului și angajații, subalternii. Noi aflăm întrebându-ne colegii din Județean ce ni se întâmplă, dacă se mai prelungesc detașările sau nu. Venim după doi ani de epuizare fizică și psihică și dintr-o dată s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Am fost luați din zona noastră de confort și împrăștiați prin tot județul. Lumea poate să spună că suntem detașați. Da, suntem detașați. Ne primim drepturile noastre bănești, dar una este să lucrezi în echipa în care te-ai format și ai aceeași dexteritate și automatisme și una este să detașezi de la Infecțioase un angajat la Cardiologie“, a declarat, pentru Focus Press, medicul Corina Mitroi-Maxim.

Silenzio stampa, la Infecțioase

Singurul medic, care are curajul de a spune lucrurilor pe nume, se declară dezamăgit de faptul că unitatea sanitară nu va fi deschisă prea curând. “Nu ne exprimăm părerile personale, pentru că dacă ne exprimăm “ni se taie microfonul”. Avem un grup de WhatsApp. Acolo eu am tot scris o dată pe săptămână. În timpul săptămânii nu am timp, dar sâmbăta întrebam ce s-a mai întâmplat. Acum nu mai avem voie să scriem niciunul, doar administratorul grupului are voie. Din 270 de angajați eram 150 în acest grup de comunicare și foarte puțini scriau. Eu în fiecare săptămână întrebam ce se mai întâmplă și mi s-a reproșat că eu știu numai să critic și că trebuie să respectăm legea. Asistentelor le este teamă. Tuturor le este teamă. Există riscul ca atunci când expui niște probleme să fi luat la ochi. Nu este cazul meu, dar asistentelor și infirmierelor le este teamă”, susține medicul.

“Îmi doresc ca eu să greșesc și să aibă dreptate autoritățile, să vedem modularul funcțional”

Spitalul de Infecțioase este singurul spital clinic de specialitate, în contextul socio-demografic, căreia i se adresează populaţia din județul Constanța și Tulcea. “Specialitatea mea este de Boli Infecțioase. În zona noastră geografică, acest spital este singurul. Nu cred că este soluția să plecăm noi. Soluția este să se repare spitalul. Noi tot așteptăm. Noi tot sperăm că va fi bine. Îmi doresc ca eu să greșesc și să aibă dreptate autoritățile, să fie bine, să vedem modularul funcțional. Nimeni nu își dorește să lucreze în condiții proaste de lucru. Eu am spus de un an că facem improvizații. Nu ne dorim să lucrăm în condiții proaste de lucru, dar nici să tai din paturi și să lași vreo 50 de paturi, motivând că structura clădirii este șubredă după incendiu. Ni se spune că vor rămâne aproximativ 50 de paturi funcționale, în clădirea SCBI Constanța, autoritățile promițându-ne că încă pe atât vor fi suplinite de către modular. Dar chiar și așa, când va veni modularul, tot nu vom reveni la numărul total de 220 de paturi câte aveam înainte de incendiu! Teama este că spitalul policlinic municipal, pe care îl dorește primarul a fi construit pe adresa Ferdinand nr. 100, să devină funcțional, “înghițind” paturile de Infecțioase!“, opinează medicul Corina Mitroi-Maxim.

“Spitalul Județean nu este Spital de Infecțioase. Nu are circuitele necesare și nici medicația”

Doctorul a oferit sugestii conducerii spitalului, după ce a studiat legea, în privința reluării actului medical: “Există posibilitatea să deschidem cu 50 de paturi pe Terapie Acută, un fel de Terapie intermediară între Boli Infecțioase și Terapie Intensivă, să gestionăm cazurile grave de COVID, cei care nu au ajuns încă în Terapie Intensivă, dar nu sunt nici de secții uzuale. De ce? Ca să fie o normare caracteristică Terapiei Intensive și să aducă cât mai mult personal de acasă. Noi suntem detașați și, până la urmă, tot ne facem treaba. Eu am devenit medic curant, dar nu asta este problema. Până la urmă meseria nu poate să ți-o ia nimeni din mână. Eu îmi fac treaba în continuare la fel, dar nu este același lucru. Spitalul Județean nu este Spital de Infecțioase. Nu are circuitele necesare și nici medicația. Avem nevoie de un Spital de Infecțioase. Dobrogea nu-și permite să piardă un Spital de Boli Infecțioase. Eu am venit la Județean și am văzut pacienți cu SIDA. Un astfel de pacient trebuie să fie tratat într-un spital de Boli Infecțioase. Sigur că, dacă pacientul are infarct miocardic sau trebuie intervenit chirurgical, este altă discuție. Însă, pentru patologia de fond, pacientul trebuie să stea la Boli Infecțioase“.

“Nouă ni s-a prelungit și în decembrie detașarea, dar nu știm ce vom face din ianuarie”

Câți angajați vor rămâne să lucreze la Infecțioase și cât timp vor putea să facă terapie acută? “Sunt perioade și de acalmie și atunci trecem pe patologia non-COVID. Cât personal va rămâne? Chiar nu știu. Sunt întrebări la care ni se spune că vom fi cu mai puține paturi de Boli Infecțioase și acel deficit va fi preluat de către Spitalul Modular. Acest modular înțeleg că va veni, dar nu știm când. La cum se mișcă lucrurile în România, cu viteza încet și foarte încet, înțeleg că s-a primit finanțare, dar și proiectul acesta până se implementează, curent, apă, canalizare, durează. În primă fază se va redeschide spitalul cu 50 de paturi și apoi va deveni funcțional modularul când se va putea, pentru că nu se știe nimic sigur. Nu se știe ce se va întâmpla cu angajații. Nouă ni s-a prelungit și în decembrie detașarea, dar nu știm ce vom face din ianuarie. Se spune că “Vom deschide!”, dar nu știm când, cum, în ce condiții, cu ce angajați, pe cine ia. Îl aduce pe cel care a fost mai tăcut și nu a comentat?“, întreabă dr. Mitroi-Maxim.

“Nu vreau să se creadă că vreau o funcție de conducere. Fac meseria din pasiune”

Tot medicul mai spune că a fost văzută de administrația locală și conducerea spitalului ca „oaia neagră”, pentru că are curajul să ridice problemele din sistemul sanitar: „La un moment dat obosești. Mi s-a spus că vreau să fiu manager. Nu vreau să se creadă că vreau o funcție de conducere. Fac meseria aceasta din pasiune. Aș fi putut să fac orice altceva, dar asta a fost ceea ce mi-am dorit și vreau să fac atât cât pot eu de bine, decent. Dacă eu văd niște probleme, nu trebuie să le comunic factorului decident? Și în trecut când ridicam niște probleme, mi se spunea: “Nu mai veni la mine, că eu sunt manager! Te duci la superiorul tău ierarhic, la șeful de secție”. Dar, șeful de secție dădea din umeri. Eu ce să fac? Actualul manager este fostul director medical de 12 ani. Nu este ca și cum directorul medical nu știa anumite lucruri, dar se percepe că am eu ceva cu ei și cu toată lumea și atunci am zis că am și eu copil acasă”.

“Directorul medical ne-a transmis să încercăm să strângem fonduri. Devine frustrant să vedem că se pun luminițe în Constanța”

Directorul medical le-ar fi transmis angajaților să încerce să strângă fonduri pentru spital. „Nu vedeți ce aroganță din partea domnului primar? Iese și spune că „Se va face!” Directorul medical ne-a transmis un mesaj să încercăm, fiecare dintre noi, să strângem fonduri. În condițiile acestea devine frustrant să vedem că se pun luminițe în Constanța. Cu 500.000 de lei cred că puteai să reabilitezi jumătate din clădire și să-i dai drumul în decembrie. Există firme cu un capital în zona asta geografică disponibile să vină și să dea o mână de ajutor. Ni se spune în mod repetat că avem niște proceduri de respectat, că există o birocrație care se impune, dar în același timp nu spune nimeni că ne aflăm în stare de alertă. Este adevărat că nu este stare de urgență, dar în stare de alertă poți să faci niște lucruri. În condiții de forță majoră, pentru că spitalul acesta este un spital de importanță strategică, îți permite legea. Nu înțelegem de ce nu se poate urgenta. Eu am o problemă cu zona asta de litoral. Cum pot construi blocuri atât de repede? Într-un ideal la noi ar trebui construit spitalul și nu renovat. Dar avem noi încredere că se poate construi? Detașările continuă. Am aflat din Județean. Am o dezamăgire foarte mare, pentru că nu este o voce comună”, ne-a explicat medicul Corina Mitroi-Maxim.

Terenul de la Infecțioase tot timpul a fost „vizat”

Marea temere a medicului este că spitalul riscă să fie transformat în secție exterioară a altui spital: „Eu am o temere. Asta este îndoiala mea și sper din suflet și neliniștea unora dintre noi, nu numai a mea, că unii nu vorbesc este partea a doua, dar împărtășesc această idee, că există riscul să nu mai existăm ca spital de sine stătător și să ne transforme cumva în secție exterioară a oricui. Poate o să fie secție exterioară a spitalului nou construit, cu alt profil, care are adresa pe Ferdinand nr. 100. Să nu uităm treaba asta. Nu pot să fac speculații, dar pot să spun că tot timpul terenul a fost vizat. A mai fost perioada cu dr. Botnarciuc când se dorea să facă acolo clinică de ginecologie. Au fost procese în urmă cu câțiva ani și s-au judecat foarte mult. Noi nu avem de unde să știm ce și cum, dar iar o să iasă domnul primar și o să spună că suntem în sevraj și că sunt unii pe Facebook care latră”.

„S-au permis oameni pe tărgi în Județean și nouă nu ne dau voie să funcționăm”

Tot medicul întreabă de ce acest spital, de importanță strategică națională, dat fiind arealul geografic în care ne aflăm, nu este luat de sub jurisdicția autorității locale și trecut sub coordonarea Ministerului Sănătății? „După sărbători ne vom confrunta cu valul 5 de COVID, pentru că în continuare rata de vaccinare este mică. Valul 4 a fost crunt. În urmă cu 2-3 săptămâni a fost dezastru. Acum fluxul de pacienți COVID s-a împuținat, dar este puțin discriminatoriu. Aici s-au permis oameni pe tărgi în Județean și nouă, la Infecțioase, nu ne dau voie să funcționăm în condițiile în care, dacă renovăm, se pot respecta toate normele pe care le solicită ISU, DSP și așa mai departe. Spitalul de Boli Infecțioase a avut un incendiu și fără doar și poate nu vrem să se repete, dar hai să facem tot ce putem să-l reabilităm pentru că s-ar putea să ofere condiții mai bune decât să stea oamenii pe tărgi prin UPU. Secțiile Medicale au fost ocupate cu pacienți COVID. Pacienții non-COVID nu au mai avut acces la acele secții și asta se va întâmpla și în următorul val dacă nu se urgentează lucrările. În momentul acesta, la Județean, putem spune că se respiră, dar va veni valul 5 și dacă nu se va da drumul la spitalul nostru va fi aceeași discuție. Însă, se va da drumul pe un număr redus de paturi, dar nu din decembrie și nu știm nici din ianuarie ce va fi, din moment ce nouă ni s-au prelungit detașările pentru încă o lună“, a conchis medicul Corina Mitroi-Maxim.

Alexandra VASILE

Citește și:

1 COMENTARIU

  1. DNA DOCTOR MITRI LA CE VA PLINGETI. DVS L ATI TRATAT VENIND FARA IZOLETA,ALTI MEDICI DE ACOLO I AU SUFLAT IN PINZE IN CAMPANIA ELECTORALA. ALTI INOCENTI L AU VOTAT.UITATI ACU REZULTATELE. POATE SA NE SLABEASCA DUPA PRIMUL MANDAT SI SA MAI RAMINA CEVA CEVA NE DISTRUS IN ORAS.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.