Ministerul Mediului a făcut public raportul final al Comisiei interministeriale care a analizat situația terenurilor din zona costieră a Mării Negre, iar concluziile indică o problemă de amploare: mii de construcții, inclusiv blocuri cu mai multe etaje, au fost ridicate pe suprafețe ce ar fi trebuit să rămână în proprietatea statului român.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, vorbește despre „abuzuri comise în ultimii 30 de ani” și promite măsuri pentru stoparea dezvoltărilor ilegale, în timp ce autoritățile judiciare urmează să stabilească legalitatea clădirilor. Documentul arată lipsa unor reglementări urbanistice clare, inventarieri controversate și litigii nerezolvate, conturând imaginea unui litoral unde interesele imobiliare au depășit adesea limitele legii.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat aprobarea raportului privind situația terenurilor aferente zonei costiere, subliniind că transparența este esențială pentru corectarea disfuncționalităților identificate.
Raport-final-activitate-Comisia-interministeriala-situatie-terenuri-zona-costiera-noiembrie-2025-2
„Concluzia cea mai relevantă? Peste 4.000 de construcții – unele blocuri cu mai multe etaje – sunt ridicate pe terenuri care ar fi trebuit să aparțină statului român”, a declarat ministrul.
Potrivit acesteia, publicarea raportului final al Comisiei interministeriale are rolul de a aduce în atenția publică dimensiunea reală a fenomenului și de a descuraja continuarea practicilor ilegale. „Ilegalitățile pot continua doar acolo unde nu e pus reflectorul public pe situațiile aberante. La asta ajută transparența”, a punctat Buzoianu.
Controale extinse și demolări la Năvodari
Ministerul susține că a început deja acțiuni pentru restabilirea legalității în unele zone. La Năvodari, autoritățile au demolat zeci de construcții ilegale, iar controalele au fost extinse ulterior pe întreaga plajă.
„Am spus că vom face ordine pe litoralul românesc și că vom face tot ce ține de noi să nu mai ajungă să fie ridicate construcții ilegale pe plaje sau pe faleze”, a afirmat ministrul.
Totuși, ea a subliniat că decizia finală privind legalitatea clădirilor aparține instanțelor de judecată.
Analiză pe fiecare unitate administrativ-teritorială
Raportul, intitulat „Privind activitatea Comisiei interministeriale pentru clarificarea situației terenurilor aferente zonei costiere aflate în proprietatea Statului Român”, a evaluat suprafețele de faleză și plajă pentru mai multe unități administrativ-teritoriale, între care Constanța, Mangalia, Limanu, Eforie, Tuzla, Agigea, Năvodari, Corbu și Mihai Viteazu.
În municipiul Constanța, analiza a peste 150 de documentații arată că numeroase imobile din zona falezei sunt intabulate ca aparținând domeniului public sau privat al autorității locale, în urma unor proceduri de inventariere realizate încă din anul 2000.
De asemenea, au fost identificate construcții ridicate direct pe plaje, unele pe terenuri dobândite prin acte de proprietate, inclusiv cu terenul de sub clădiri în posesia aceluiași deținător.
Raportul mai arată că există numeroase imobile construite de la limita falezei, inclusiv drumuri de acces, unele anterioare anului 1989, care se suprapun peste zona de protecție de 10 metri de la creasta acesteia, prevăzută de legislația privind gospodărirea integrată a zonei costiere.
Situații diferite în nordul litoralului
La Năvodari, unde nu există faleză înaltă, verificările au vizat exclusiv plaja. Aceasta este intabulată în domeniul public al statului și administrată de Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, cu excepția unei suprafețe de aproximativ 8.000 de metri pătrați aflate în litigiu între ABA-DL și administrația locală.
În schimb, plajele din Corbu, Săcele, Istria și Mihai Viteazu sunt înscrise ca proprietate a statului român și se află în administrarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Recomandări: actualizarea legislației și clarificarea litigiilor
Comisia recomandă intabularea de urgență a bunurilor imobile pentru care există hotărâri judecătorești definitive în favoarea statului și notarea litigiilor în cărțile funciare până la clarificarea situației juridice.
De asemenea, raportul concluzionează că este necesară actualizarea legislației privind utilizarea plajelor și controlul activităților desfășurate în aceste zone. Modificările ar urma să fie elaborate de un grup de lucru interinstituțional constituit prin ordin al ministrului Mediului din octombrie 2025.
Documentul va fi transmis Cancelariei prim-ministrului. Prin publicarea raportului, Ministerul Mediului încearcă să traseze un punct de cotitură în administrarea litoralului, unde dezvoltarea imobiliară accelerată, lacunele legislative și inventarierile discutabile au generat, în ultimele decenii, un peisaj juridic complicat.
Miza următoarelor luni va fi dacă transparența invocată de autorități se va transforma în măsuri concrete sau dacă problema celor peste 4.000 de construcții va rămâne blocată în instanțe.
Alexandra VASILE
