Dr. Cătălin Grasa: “În august şi septembrie vrem să deschidem Radioterapia şi Centrul Multifuncţional Năvodari”

0
1587

Mult aşteptata Secție de Radioterapie urmează să-şi deschidă porţile şi să  primească primii pacienţi în luna septembrie. De asemenea, Centrul Multifuncțional din Năvodari, secție exterioară a Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” din Constanța, va putea fi dat în folosință abia în luna august. Managerul celei mai mari unități sanitare din Dobrogea a declarat, în cadrul unui interviu Focus Press, faptul că s-au făcut pași importanți în privința celor două proiecte necesare constănțenilor. De precizat că la Năvodari va exista și un punct de lucru UPU. O altă veste bună este și faptul că urmează să înceapă și un screening de cancer colorectal, vizați fiind pacienții defavorizați din şase judeţe.

Reporter: Cum decurge activitatea spitalului post-pandemie?

Dr. Cătălin Nicolae Grasa: N-aș putea spune post-pandemie, pentru că în continuare numărul de cazuri noi depistate pacienților COVID a început să crească. Suntem în continuare în pandemie declarată, dar se încearcă aplicarea unor măsuri de relaxare. Perioada aceea de izolare, cu toată lumea în casă, a fost atipică. Nu a mai trecut nimeni prin așa ceva, atât cei care lucrează în spitale, cât și populația. Era necesar să ieșim din casă și să revenim încet-încet spre o activitate normală, dar nu știu dacă vom ajunge de unde am plecat înainte de pandemie.

Dr. Cătălin Nicolae Grasa

Rep.: Care sunt cele mai solicitate secții din cadrul spitalului?

Dr. C. N. G.: Coronavirusul putem să spunem că este tipic pulmonar și atunci zona de Urgență este cea mai vizată, în egală măsură Boli Interne, Neurologie. Fiind un spital de urgență, toate urgențele au fost soluționate. Au fost internați pacienții cardiaci, cei care au suferit accidente vasculare, patologie chirurgicală, colecistita, ulcer perforat sau vorbind de Traumatologie, fracturi. Toți acești pacienți au fost internați și tratați, cu respectarea regulilor în saloane, să fie cât mai puțini ca număr, să poarte măști atât personalul, cât și pacienții și să găsim formula necesară de a respecta regulile acestea minime, conform protocoalelor la nivel național. Ce am putut să observ a fost o scădere a numărului de internări și prezentării în UPU în perioada stării de urgență. Oamenilor le-a fost teamă și s-au adresat spitalului atunci când chiar era o afecțiune de bază. De fiecare dată, în interviurile pe care le-am dat, spuneam că aglomerația din UPU din cei peste 70 la sută din pacienți care ajung în UPU nu sunt pacienți de UPU. Vin ca într-un sistem ambulatoriu, Policlinică, astfel încât să fie diagnosticați, eventual un minim tratament, și după aceea merg acasă ceea ce supraaglomerează si timpii de așteptare pe pacienți cresc. Vorbim aici de Codul Verde. Codul Roșu și Codul Galben sunt pacienții critici și nu discutăm de ei, dar ajung să reclame, să aibă un disconfort, așteptând prea mult, fără să poată înțelege că sunt cazuri mult mai grave și că sunt niște criterii stabilite pe care trebuie să le respectăm și să nu punem viața pacienților în pericol. Acest aspect este important.

Rep.: Aţi menţionat că numărul pacienţilor a scăzut în perioada stării de urgenţă.

Dr. C.N.G.: Mult.

Rep.: Cum decurge relația spitalului cu CJAS şi ce considerați că ar putea fi îmbunătățit?

Dr. C.N.G.: Pe perioada stării de urgență noi am fost plătiți. Decontul de către Casă a fost făcut la nivel istoric, la nivelul lunii decembrie. A fost o lună cu o finanţare bună şi atunci a fost acoperitor. Ideea este că după 15 mai, trecând în starea de alertă, revenim la normal și atunci numărul de cazuri, fie că sunt internări continue, fie că sunt cronici sau internări de zi se vor deconta și aceasta este valoarea pentru care spitalul îşi ea banii şi ne organizăm. Este adevărat că am primit şi am utilizat acele stimulente, cu 75 la sută dintr-un salariu mediu, pentru persoanele care au muncit. De asemenea, pentru colectivele în care au fost pacienţi COVID s-a dat sporul respectiv, finanţare care vine separat faţă de decontul pentru pacient, dar vine tot prin Casa de Asigurări Judeţeană. Ne-am organizat alături de sindicate astfel încât să venim în sprijinul personalului.

Rep.: Toţi medicii care au lucrat în prima linie au primit acel spor?

Dr. C.N.G.: Da! Toţi medicii care au tratat COVID.

Rep.: Despre câţi medici vorbim?

Dr. C.N.G.: Medici, asistente, vorbim de UPU, undeva la 400-500 de cadre medicale care au beneficiat lunar de acest spor foarte important.

Rep.: Ce proiecte aveți pe termen mediu și lung în vederea modernizării bazei medicale a spitalului și a creșterii gradului de confort al pacienților care trec pragul Spitalului Județean?

Dr. C.N.G.: Declanşarea acestei pandemii ne-a prins cu lucrări de reparaţii şi igienizare la nivelul secţiilor Medicală I şi Medicală II, lucrări care au continuat cu paşi mai mici. Acum am început să le reluăm. De asemenea, ţin să vă anunţ că undeva la finele lunii august, în septembrie, vrem să-i dăm drumul Radioterapiei. Și aici au fost sistate lucrările pe perioada stării de urgenţă, etape necesare. Trebuia să vină nişte specialişti din afara ţării şi trebuia să plece în Marea Britanie. Întâlnirile s-au făcut online. S-au decalat şi sperăm ca mult aşteptata Radioterapie să-şi deschidă porţile şi să avem primii pacienţi în septembrie.

Rep.: Este o veste bună!

Dr. C.N.G.:  Va fi un lucru extraordinar.

Rep.: Despre Secţia exterioară de la Năvodari ce ne puteţi spune?

Dr. C.N.G.: Undeva la jumătatea lunii august o să-i dăm drumul. Partea proastă este că suntem puţin blocaţi de către această stare de alertă şi examenele pentru angajări sunt suspendate. Aşteptăm deblocarea acestei situaţii. Probabil că va fi 15 iulie  şi să revenim la normal astfel încât să putem să avem şi personal necesar pentru Centrul Multifuncţional Năvodari. Licitaţiile se desfăşoară, echipamentele vor veni. Mai rămâne partea legată de personal.

Rep.: Ce ar însemna acea unitate şi cum s-ar degreva activitatea de la Constanţa?

Dr. C.N.G.: Gândiţi-vă că Năvodari este un oraş mare, nu este un oraş mic şi să nu ai tu un spital, o Policlinică, este destul de trist. Pe timp de vară este şi o dezvoltare turistică. Sunt multe blocuri şi apartamente în zonă. Sunt 35.000 de turişti în afara sezonului şi 70.000 de turişti în sezon. Numărul turiştilor aproape se dublează. Acest ambulatoriu va avea şi un punct de lucru UPU. Neavând un spital în spate este complicat să ai o Unitate de Primire Urgenţă cum avem noi şi atunci cazurile uşoare, minore, vor ajunge în acest Punct de lucru UPU. Ambulatoriul va funcţiona ca ambulatoriul spitalului nostru ca oamenii să nu se mai deplaseze la Constanţa, să rămână în Năvodari şi să aibă un act medical bun şi la un nivel ridicat.

Rep.: Timişoara a fost destul de activă în toată perioada aceasta. Ce fonduri și soluții ar putea exista pentru dezvoltarea unor proiecte de cercetare?

Dr. C.N.G.: Proiecte de cercetare putem face împreună cu Universitatea Ovidius. Este un proiect câştigat pe zona de screening de cancer colorectal foarte interesant. Cei de la Gastroenterologie vor face screening în vreo şase judeţe după o anumită schemă astfel încât pozitivarea testelor Hemocult din scaun să ducă acel pacient din zone defavorizate într-un centru, dacă se găseşte urme de sânge în scaun. La Spitalul Judeţean, la Gastroenterologie se poate  face o endoscopie.

Rep.: De când ar putea fi posibil acest lucru?

Dr. C.N.G.:  Acesta cred că va începe undeva înspre iarnă. Termenul este 2023. Atunci se termină. Trebuie făcut mecanismul acesta şi probabil că de anul viitor să funcţioneze în fiecare judeţ din zona aceasta de Sud-Est, coordonată de profesorul dr. Eugen Dumitru, să poată să funcţioneze aşa cum v-am descris eu.

Rep.: Care ar fi aceste judeţe?

Dr. C.N.G.: Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vrancea şi Buzău vor funcţiona după schema aceasta. Acest proiect de cercetare este un exemplu. Mai avem un centru de cercetare foarte bun, respectiv cel de la Anatomie Patologică unde poate să facă genetică moleculară, să facă testări şi să facă determinări în special în cancere astfel încât să avem o acurateţe şi să putem să ne ridicăm la un standard european vizavi de investigaţii pe zona oncologică. În spital, la ora actuală, pe diferite secţii  Boli Interne, Oncologie sunt studii clinice în desfăşurare.

Rep.: În încheiere ce-i îndemnați pe cei care vor să urmeze Facultatea de Medicină?

Dr. C.N.G.: Medicina este foarte frumoasă. Senzaţia pe care o ai în momentul când îţi vine un pacient critic şi îl vezi plecând acasă pe picioarele lui şi acea mulţumire din ochi şi strângere de mână a pacientului este extraordinară. Suntem mai atipici, pentru că lucrăm cu oameni şi sunt lucruri unice pe care le facem. Vorbesc în special de Chirurgie, fără să dau la o parte colegii mei din zona de Boli Interne, dar actul medical în sine şi actul chirurgical este unic. Fiecare chirurg cred că îşi ia cu el o parte din suferinţa pacienţilor respectivi, pentru că nu avem cum să nu participăm afectiv cu toate că trebuie să fim imuni ca şi construcţie, dar nu se întâmplă lucrul acesta. Acea satisfacţie imensă completează şi ne dă energia necesară astfel încât să facem un act medical chirurgical bun, la un standard european.   

Rep.: Care este deviza dvs.?

Dr. C.N.G.: În Medicină munca este esenţială. Poate că trebuie să ai şi o înclinaţie, dar  numai muncind şi învăţând poţi să ajungi la un nivel de performanţă în actul medical.

Rep.: Vă mulţumim foarte mult, pentru interviul acordat.

Dr. C.N.G.: Şi eu vă mulţumesc!

Alexandra VASILE

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.