Complexul Muzeal de Științe ale Naturii (CMSN) din Constanța este locul ideal care facilitează reconectarea cu viaţa și natura. Aici poți învăţa un sport nobil, dar poți face și terapie. Echitaţia este una dintre cele mai relaxante metode de a vă petrece timpul liber, o metodă care contribuie atât la sănătatea fizică a oamenilor, dar și la echilibrul lor psihic. Așadar, echitația este un exercițiu excelent pentru corp și minte, o sursă de energie pozitivă, de bucurie și sănătate, iar CMSN este locul ideal unde iubitorii de cai pot veni să se antreneze sau pur și simplu să se relaxeze departe de agitația orașului.
Menționăm faptul că beneficiile echitației pentru dezvoltarea copiilor sunt uriașe. Copilul învață să recunoască și să gestioneze emoțiile. Cel mai important aspect în echitație este încrederea. Prin înțelegere, răbdare și coerență, încrederea calului poate fi câștigată. Diana Alexandra Neagu este pasionată de cai și cursant echitație. Cea mai mare parte a timpului liber și-o dedică acestor animale. Atunci când nu este la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța, Diana se află la RADET -acolo unde este consilier juridic. Diana ne-a mărturisit, în cadrul unui interviu Focus Press, faptul că pasiunea ei pentru cai a început în 1995, când a văzut filmul Black Beauty.
Manejul de la CMSN are o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, contine nisip special pentru terenuri de echitaţie, şi este deschis pe tot parcursul anului. Echitația se face într-o incintă închisă chiar și pe timpul iernii, dar de primăvara, caii și elevii ies în aer liber. Complexul Muzeal de Științe ale Naturii dispune de cai pregătiți și antrenați atât pentru începători cât și pentru avansați.
Centrul de echitație dispune de un grajd care găzduiește peste 10 cai frumoși, bine îngrijiți, de diferite rase: calul de sport unguresc, lipitan, fjord, huțul și ponei.
Abonamentul lunar include 5 ședințe a câte 40 de minute/ședința și costă 250 de lei + TVA. De asemenea, puteți beneficia și de 11 ședințe în schimbul a 500 de lei + TVA. Greutatea maximă pentru echitația de cai este de 65 de kg. O plimbare cu poneiul costă 5 lei, iar o plimbare de câteva minute cu un cal costă 10 lei, timp suficient pentru un călăreț neprofesionist să fie inițiat, să facă fotografii și să se bucure de clipe de neuitat. În cadrul ședințelor de inițiere, veți învăța, prin diverse exerciții practice de călărie, să vă dezvoltați echilibrul în șaua calului și să adoptați o poziție corporală corectă.
Reporter: Ce ar trebui să știm despre echitație? Care ar fi condițiile?
Diana Alexandra Neagu: Îi puteți urca pe copiii mai de mici pe cal, dar la o plimbare scurtă. Ca să învețe copilul ceva se recomandă vârsta de 7-8 ani. Instructorul nostru așa ne-a învățat pe noi și așa spunem și noi mai departe. Sunt copii mai mici care vin, dar doar se plimbă. Nu poți să înveți un copil efectiv toate mecanismele echitației. Este greu. Echitație înseamnă echilibru. Este greu să înveți un copil să stea în echilibru. Este greu să-i explici lucrurile acestea unui copil, dar în principiu la 7-8 ani se pot începe cursurile de echitație.
Rep.: În ce constă terapia?
Diana Alexandra Neagu: La terapie avem un psiholog care îi pune de obicei pe copii pe Gloria și prin empatie cei care nu vorbesc învață să vorbească, învață ce este atașamentul. Animalul întotdeauna îți dă o senzație de bucurie, fericire. Ei fiind fericiți se lucrează mult mai ușor cu un copil decât să-l ți stresat într-un cabinet, să-l forțezi. Se pun jaloane. Îi învață culorile, îi învață să vorbească, să răspundă. Caii au nevoie de o anumită întreținere. Un cal nu este ușor de întreținut. Cine vrea să vină la echitație trebuie să se gândească bine și la costuri și la timpul alocat, pentru că nu putem să ne batem joc de animale. Ne place să-i călărim, ne place să-i mângâiem, dar nu avem cum să-i lăsăm de izbeliște. Calul trebuie curățat și țesălat înainte să se pună șaua, după ce s-a dat șaua jos. Un cal trebuie hrănit, copitele curățate, date cu unguent. Nu este atât de ușor. Este dificil, dar este frumos. Iubiți animalele!
Rep.: Ce ne puteți spune despre ponei?
Diana Alexandra Neagu: Giuliano este un pic mai speriat. Unii au fost chinuiți. Animalul chinuit, mai ales calul chinuit are memorie. Mușchii lor au memorie și ei ca animale au memorie. Au memorie foarte bună. Unele animale poate au fost chinuite. Au fost aduse la noi și înainte poate au fost bătute și avem animale care se feresc sau dau să muște. De aceea sunt anunțuri peste tot ca oamenii să nu pună mâna. Este bine ca la animale să nu se țipe, pentru că animalele se sperie. Întotdeauna dacă vedeți în grajd un cal că stă cu capul spre perete este bine să-l lăsați în pace, pentru că înseamnă că nu ne vrea sau îl doare ceva. Dacă vedeți animalul prea mult timp așezat este bine să anunțați pe cineva, dacă nu este nimeni în jur, pentru că înseamnă că are o problemă. Este bine totuși ca înainte să lucrăm cu animalele sau să venim să vedem animalele, cum ar fi și în Microrezervație, să ținem cont de toate regulile și de tot ce este afișat. Poate pentru noi ni se pare banal să-i dăm niște salată calului, dar dacă el nu are acest lucru în alimentație este posibil să-i facă probleme.
Rep.: Pandelică este cel mai iubit ponei.
Diana Alexandra Neagu: Da, pentru că el face plimbările cu copiii. El este mai grăsuț și se mișcă mai ușor. Nu se sperie nici copiii. Pandelică este cumințel.
Rep.: Câți copiii sunt acceptați într-o zi pentru plimbările cu poneiul?
Diana Alexandra Neagu: Se fac undeva la maxim 15-20 de plimbări, dar asta depinde și de fluxul de oameni. Poate vara sunt un pic mai multe. În perioada aceasta nu sunt atât de multe plimbări. Plus că foarte mulți copii nu vor să stea. Le place să vadă animalul, dar le este frică să se urce pe el. Îl urcă părinții 30 de secunde și îl dau jos de pe ponei. Pandelică de aceea este și atât de gras, pentru că stă, mănâncă și bea apă. Altceva nu face.
Rep.: Ce ar trebui să știe vizitatorii referitor la reguli în momentul în care ajung aici?
Diana Alexandra Neagu: Vizitatorii ar trebui să țină în primul rând cont de toate mesajele afișate, să nu pună mâna la animale și să aștepte pe cineva care cunoaște caii. Este de evitat să pui mâna, pentru a nu fi mușcat. Noi îi hrănim la un anumit interval orar și mai primesc și suplimente – un morcov, un măr, un cubuleț de zahăr. Se recomandă să nu puneți mâna pe ei, să nu îi hrăniți. Sunt foarte multe persoane care nu știu că animalul se hrănește cu palma întinsă și niciodată cu degetele ridicate, pentru că animalul poate să te apuce. Este de evitat să hrănim animalele sau să stăm foarte aproape. Dacă este cineva cunoscut, care cunoaște animalul respectiv și vă ajută să le dați de mâncare sau să puneți mâna pe el este bine. Este animal și oricât de multă încredere ai avea într-un animal el întotdeauna este imprevizibil.
Rep.: Cum ați descoperit caii? Ce v-a atras la ei și de ce Microrezervația?
Diana Alexandra Neagu: Pasiunea mea pentru cai a început, în 1995, când am văzut filmul „Black Beauty”. Cred că foarte multe persoane l-au văzut. M-a fascinat povestea cu Black Beauty. Eu sunt din Mangalia. Cea mai mare hergelie din Sud-Estul Europei se află la Mangalia și vă dați seama că era foarte ușor ca părinții să mă ducă până acolo să văd caii și așa a început toată povestea. Aici, la Constanța, după ce m-am mutat la facultate și am rămas în Constanța am descoperit că la Microrezervație avem șansa să facem echitație. Așa am ajuns la Microrezervație. Am vizitat animalele și am întrebat „Ce este clădirea aceea din dreapta?” Și cineva mi-a spus că acolo sunt cai și mi-am zis că „Trebuie să mergem!” Așa a început povestea cu echitația la Microrezervație.
Rep.: Doritorii vor face echitație cu dumneavoastră?
Diana Alexandra Neagu: Nu cu mine. Eu sunt un simplu prezentator al animalelor și sunt și eu elevă la rândul meu. Domnul instructor a avut ore cu copiii.
Rep.: Ce mesaj doriți să transmiteți constănțenilor?
Diana Alexandra Neagu: Constănțenilor le-aș transmite să vină mai des la Microrezervație, să cunoască animalele și să învețe să le respecte, să nu considere că ele sunt inferioare nouă. Tot ce se întâmplă aici este subordonat Consiliului Județean. Le-aș transmite autorităților să deschidă ochii și să vină să vadă ce se întâmplă aici și cum de multe ori din fondurile noastre facem ceva pentru animalele acestea, dar și să fie un pic mai mare deschide spre discuții și spre a renova grajdurile și a le oferi cailor o viață mai bună. Majoritatea cailor sunt destul de în vârstă și au nevoie de un tratament special.
Rep.: Ce înseamnă cai „destul de în vârstă”?
Diana Alexandra Neagu: Foarte în vârstă poate fi considerat Nixon la 12 ani. Nixon când pășește îi trosnesc picioarele și este scos la plimbări pe greutatea lui și cât își dorește el să se plimbe și atâta tot. Calul la 12-14 ani, în funcție și de cum a fost muncit, poate fi considerat mai în vârstă. Atunci încep durerile.
Rep.: Vă mulțumim mult!
Diana Alexandra Neagu: Să aveți o zi bună!
Alexandra VASILE