Vinerea Mare, zi de profundă încărcătură spirituală în calendarul creștin, readuce în atenție simbolul central al credinței: crucea, expresie a sacrificiului și a speranței în Înviere. În acest context, o descoperire arheologică de excepție din Dobrogea reușește să lege trecutul de prezent, oferind o mărturie valoroasă despre începuturile creștinismului în această regiune.
O piesă de calcar cochilifer, datată în secolul al VI-lea d.Hr. și descoperită la Callatis, atrage atenția specialiștilor și publicului deopotrivă. Artefactul, aflat în patrimoniul Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, reprezintă o cruce creștină care reflectă organizarea și expresia credinței în provincia romană Scythia Minor.
Descoperirea a fost făcută în anul 1960, în urma unor lucrări de sistematizare urbană, în zona actuală a orașului Mangalia, în apropierea unui fost cimitir turcesc și a moscheii. Deși fragmentară, crucea fiind ruptă în două bucăți, iar brațul inferior incomplet, piesa impresionează prin valoarea sa istorică și simbolică.
Un element deosebit îl constituie caracterul bilingv al inscripțiilor: pe o față se regăsește un text în limba greacă, iar pe cealaltă, unul în limba latină. Această particularitate evidențiază diversitatea culturală și lingvistică a comunităților creștine din regiune în perioada târzie a Antichității, precum și rolul Dobrogei ca spațiu de confluență între lumi și tradiții.
Prin valoarea sa documentară și spirituală, crucea de la Callatis devine nu doar un artefact arheologic, ci și un simbol al continuității credinței creștine pe teritoriul actual al României. În ziua în care creștinii comemorează Patimile lui Hristos, această descoperire capătă o semnificație aparte, reamintind de rădăcinile adânci ale credinței și de memoria vie a trecutului.
A.V.
