Revenim asupra subiectului privind controalele ANAF și taxarea averilor nejustificate, în contextul în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat, luna trecută, o decizie care stopat o practică controversată, ilegală chiar, a fiscului. Această hotărâre a instanței supreme, împreună cu multe alte hotărâri ale instanțelor din țară (după ce contribuabilii au chemat ANAF în judecată și au câștigat) au stat la baza documentului intern trimis de la nivelul Ministerului Finanțelor Publice către ANAF prin care s-a cerut în mod expres să înceteze această practică.
Prin Decizia nr. 2750 din 3 iunie 2026, pronunțată în dosarul nr. 641/39/2024, instanța supremă a stabilit definitiv că noua cotă de impozitare de 70%, destinată veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată, nu poate fi aplicată retroactiv..
Mai exact, pentru toate veniturile realizate înainte de 1 iulie 2024 (data intrării în vigoare a noii legi), organele fiscale sunt obligate să aplice vechea cotă de 16%, iar simpla emitere a unei decizii de impunere de către ANAF în prezent nu justifică aplicarea noii cote pentru o situație financiară din trecut.
Așa cum am arătat în articolul anterior, această hotărâre subliniază un principiu, acela al neretroactivității legii, protejând astfel contribuabilii de obligații fiscale impuse abuziv.
Fiscul recunoaște înfrângerea în instanțe
Eroarea de interpretare a aparținut exclusiv administrației fiscale, care a încercat să forțeze aplicarea cotei de 70% pe dosare vechi. De altfel, acest abuz a ajuns la final.
Așa cum am subliniază și într-un articol publicat recent în Focus Press, un document intern al Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor admite negru pe alb acest eșec.
Altfel spus, Ministerul recunoaște că ANAF a acționat în afara legii, iar instanțele au confirmat acest lucru, subliniind faptul că abordarea pe care inspectorii fiscali și-au bazat actele de control a fost contrară legi. Prin urmare, ANAF a fost determinată să facă mai mulți pași înapoi.
Ca o paranteză, o statistică furnizată de organele fiscale către Minister în luna mai 2026 indică o cifră de 5.700 de acte de control privind verificarea veniturilor din surse neidentificate, iar suma totală de bani pe care statul trebuie să o restituie contribuabililor care au câștigat în instanță procesele intentate împotriva ANAF este de-a dreptul colosală: circa 25 de milioane de euro!
Totuși, controalele continuă..
Deși decizia ÎCCJ reprezintă o victorie foarte importantă și garantează un impozit plafonat la 16% pentru veniturile anterioare lunii iulie 2024, contribuabilii nu trebuie să lase garda jos, nici să se culce pe o ureche, vorba românului. Această hotărâre limitează doar procentul de taxare, nu și competența ANAF de a face controale.
Inspectorii fiscali vor continua să verifice la sânge evoluția patrimoniului, achizițiile imobiliare, cumpărarea de mașini, transferurile bancare sau împrumuturile. Dacă există diferențe mari între veniturile declarate oficial și averea acumulată, ANAF va declanșa verificarea situației fiscale personale.
Adevărata capcană: dovada banilor din trecut și excluderea numerarului
”Dincolo de cota de impozitare, problema principală cu care se confruntă românii în instanță rămâne justificarea provenienței banilor. De foarte multe ori, litigiile apar pentru că ANAF refuză să recunoască economii mai vechi, împrumuturi sau tranzacții din trecut, reîncadrându-le direct ca venituri din surse neidentificate”, ne-a declarat Vasile Zaborilă, expert fiscal și consilier juridic.
O vulnerabilitate sau, mai bine spus, o adevărată capcană o reprezintă banii păstrați în numerar. Se întâmplă frecvent ca inspectorii să excludă din calcul banii cash deținuți de o persoană la începutul perioadei verificate, doar pentru că aceștia nu se aflau într-un cont bancar și nu mai pot fi justificați prin chitanțe vechi de ani de zile. Însă, printr-o analiză care ignoră sume de bani cumulate anterior, ANAF poate transforma artificial niște economii perfect legale, de-a lungul timpului, în venituri fictive, gata de a fi impozitate.
Ce e de făcut în acest caz
Decizia Înaltei Curți rezolvă problema procentului, dar nu și riscul ca inspectorii să folosească metode de calcul incomplete. Din acest motiv, păstrarea documentelor justificative (contracte de împrumut, donații, extrase de cont vechi) este absolut esențială.
”Orice contribuabil care primește un aviz de verificare de la ANAF trebuie să șttie că deciziile fiscului pot fi demontate. Multe dintre ele sunt anulate de instanțe pentru că inspectorii încalcă procedurile legale sau evaluează incomplet probele, însă succesul depinde de documentele prezentate și de asistența juridică de specialitate cerută încă de la primele interacțiuni cu organul fiscal”, a mai declarat Vasile Zaborilă pentru Focus Press.
Daniel ALBU
Citește și:
