Utilizarea camerelor de supraveghere în hoteluri, magazine sau restaurante provoacă des discuții aprinse. Deși aceste clădiri sunt proprietăți private, ele funcționează ca spații de utilitate publică, ceea ce schimbă regulile jocului. Legea este clară: administratorii au voie să filmeze pentru siguranță, dar sunt obligați să informeze publicul și le este strict interzis să înregistreze sunetul. În același timp, niciun regulament intern nu poate opri un client să filmeze cu propriul telefon într-un loc unde publicul are acces liber.
Filmatul în spații publice sau de utilitate publică au ridicat semne de întrebare tot mai des, în ultimii ani, iar mulți operatori economici au considerat că le sunt lezate unele drepturi în momentul în care apare câte o persoană care filmează cu telefonul mobil în interiorul unităților.
Conflictul de opinii: „E casa mea” v.s. „E spațiu public”
De fiecare dată au apărut reacții ale opiniei publice care au ridicat întrebarea: ”Voi de ce ne filmați?”, cu referire la prezența camerelor de supraveghere. Discuțiile par interminabile, la un moment dat, fiecare parte prezentându-și punctul de vedere.
Mai există, în acest context, și persoane care consideră că dispozitivele de supraveghere își justifică prezența prin faptul că ”e spațiul privat, sunt ca la ei acasă”. În continuare vom analiza ce spune legea în legătură cu aceste aspecte.
Caz concret – exemplu
O discuție interesantă a fost surprinsă între angajații unui cunoscut complex turistic din stațiunea Mamaia, cu privire la faptul că sunt supravegheați permanent de patroni. Salariații s-au împărțit, cumva, în două tabere: unii susțineau că nu e normal, pentru că le este încălcat dreptul la intimitate, iar alții susțineau că prorpietarii hotelului au tot dreptul să monteze acele camere pentru că e spațiu privat și ”este casa lor”.
Care este adevărul
”Legislația din România permite proprietarilor de magazine, restaurante sau hoteluri să instaleze camere de supraveghere, aceste spații fiind private prin natura lor. Motivul este simplu: deoarece în aceste locuri există un flux de persoane, ele sunt considerate spații de utilitate publică iar asta este destinația lor. Proprietarul are dreptul să își protejeze marfa, banii și clienții împotriva hoților sau a actelor de violență, dar trebuie să respecte reguli foarte clare pentru a nu încălca dreptul la viață privată al oamenilor.
Însă legea face distincție între spațiul privat (cum ar fi locuința personală – n.r.) și spațiul privat, dar de utilitate publică (hotel, magazin etc).
În această ultimă categorie, legea permite amplasarea și supravegherea video, tocmai pentru că acest caracter public exclude starea de ”intimitate”.
Cu alte cuvinte, este normală amplasarea camerelor de supraveghere în spațiile publice, destinate publicului, chiar dacă imobilul, în sinea lui, este proprietate privată”, ne-a declarat avocatul Ionuț Cazan din Baroul Constanța.
Există totuși o condiție! Supraveghere video, nu și audio
Cea mai importantă regulă este că aceste camere pot înregistra doar imagini, niciodată sunet. Este strict interzis ca sistemele de supraveghere din spațiile comerciale sau hoteliere să capteze vocile oamenilor.
Dacă un patron de magazin sau de restaurant înregistrează audio discuțiile clienților, chiar și ale angajaților, acesta încalcă grav legea și poate fi pedepsit penal. Supravegherea este permisă doar pentru a vedea ce se întâmplă în incintă, nu pentru a asculta conversațiile private ale persoanelor care trec pragul unității.
Tot în acest context, o altă obligație legală a proprietarului este informarea publicului. Nu este suficient să ai camere instalate, proprietarul/administratorul este obligat să monteze afișe sau stickere vizibile care să anunțe că zona este supravegheată video. Aceste semne trebuie plasate astfel încât orice persoană să le vadă înainte de a intra în raza de acțiune a camerelor.
Astfel, omul știe că urmează să fie filmat și poate decide dacă vrea să intre în acel spațiu sau nu. Dacă aceste anunțuri lipsesc, filmarea este considerată ilegală, iar proprietarul riscă unele sancțiuni.
Unde este interzis filmatul și ce drepturi au clienții
Deși proprietarul poate filma în locurile unde se desfășoară activitatea cu publicul, cum sunt holurile hotelurilor, sălile de mese sau rafturile magazinelor, există, totuși, și locuri unde filmarea este complet interzisă. Este vorba despre zonele unde oamenii se așteaptă la intimitate totală, adică în toalete, vestiare sau cabine de probă. Chiar dacă un magazin are probleme cu furturile, nu are voie sub nicio formă să pună camere în aceste locuri intime.
Au voie clienții să filmeze cu telefonul mobil prin magazine?
Cu toții am văzut clipuri în mediul online în care diverși reprezentanți ai unor unități comerciale, precum agenți de pază, șefi de unitate etc, au intrat în conflict cu persoane care filmau cu telefonul mobil, pe motiv că: ”nu au voie să filmeze, că așa prevede regulamentul intern” și că există afiș la intrare privind această interdicție.
De mai multe ori, acești reprezentanți ai unităților unități alimentare au solicitat prezența polițiștilor, prin 112, însă tot ei au fost sancționați contravențional, pentru că au apelat acest număr fără a fi vreo urgență.
În ceea ce privește filmatul în interior, răspunsul autorităților a fost același: niciun regulament intern și niciun afiș postat la intrare nu poate interzice unei persoane să filmeze în interior cu telefonul mobil, din moment ce vorbim despre spații de utilitate publică! Exact așa cum și camerele de supraveghere din interior filmează clienții și stochează imaginile maxim 30 de zile, pentru a putea fi folosite ca probe în cazul comiteri vreunei infracțiuni în interior.
Daniel ALBU
