O practică tot mai des întâlnită în mediul privat din România ridică serioase semne de întrebare în privința legalității lor. Mulți salariați se plâng de faptul că sunt convocați la unele instructaje, controale medicale sau alte cursuri de perfecționare în afara programului. Nu facem referire doar la zile nelucrătorare, precum sâmbăta, dar unii sunt obligați să rămână peste program pentru instructajul de protecția muncii, de exemplu. Apare întrebarea dacă, cumva, este legală această procedură, pentru că dincolo de disconfort, vorbim, totuși, despre timpul liber al salariaților și folosirea acestuia în scopul administrativ al firmei este ilegal.
În anul ”de grație” 2026 încă se mai practică, în relațiile de muncă angajator-angajat, extinderea unor activități ce țin de serviciu în afara orelor de program. Astfel, au apărut reclamații cum că unii angajatori își țin personalul peste program pentru a le face instructaje, protecția muncii sau alte activități administrative, deși legea distinge clar că acestea trebuie incluse în programul efectiv de lucru, iar acolo unde nu este posibil, timpul alocat trebuie pontat ca fiind ore lucrate suplimentar.
Atât Codul Muncii, cât și Legea securității și sănătății în muncă stipulează clar că orice activitate pe care un salariat o prestează din dispoziția angajatorului, pentru instruire sau chiar pentru evaluare, aceastea au loc în timpul programului de muncă.
Ce spun specialiștii
”Controlul medical periodic și instructajul de protecția muncii se fac întotdeauna în timpul programului de lucru pentru că este o activitate în legătură cu executarea contractului individual de muncă.
În ceea ce privește perfecționare, care este o componentă a formării profesionale și care este obligatorie cel puțin odată la 2 ani pentru anumiți angajatori și odată la 3 ani pentru alți angajatori, în funcție de numărul de salariați și se poate face atât în afara programului de lucru cat și în timpul programului de lucru sau pe perioada concediului de formare profesională plătit de angajator.
Diferența o face împrejurarea că atunci când sunt cursuri de formare suportate de angajator acesta plătește salariul dar poate institui o clauză de formare profesională.
Dacă acele cursuri de formare sunt urmate pe cheltuiala angajatului atunci acesta poate să își ia concediu de odihnă, concediu de formare fara plata sau concediu fără plată, dar nu va fi ținut de o perioadă de menținere a activității la același angajator”, ne-a declarat avocatul Cătălin Niță din Baroul Constanța, specialist în Dreptul muncii.
Remarcăm că regula se aplică, așa cum arată și avocatul, și în cazul controlului medical periodic. Din moment ce evaluarea stării de sănătate este o condiție legală obligatorie pentru ca o persoană să își poată exercita atribuțiile, programarea la clinică trebuie făcută în timpul orelor de serviciu.
Mai mult decât atât, costurile acestor investigații sunt suportate integral de către angajator, fiind complet interzis ca salariatului să i se rețină sume de bani sau să i se ceară să recupereze orele petrecute la medic.
Realitatea arată, însă, că multe companii încearcă să ocolească aceste prevederi sub pretextul că activitatea operațională nu poate fi întreruptă. Totuși, așa cum arătam inițial, dacă motive excepționale impun ca un curs obligatoriu sau o sesiune SSM să aibă loc în afara orelor de muncă, spre exemplu în zilele de sâmbătă sau duminică sau după program, acele ore devin automat muncă suplimentară și trebuie pontate ca atare.
În această situație, angajatorul este obligat prin lege să le compenseze. Prima opțiune este acordarea de ore libere plătite în următoarele 60 de zile sau, ca o alternativă, să fie plătit un spor la salariu, care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Orice altă abordare conduce spre zona de ilegalitate și poate atrage sancțiuni severe din partea autorităților statului.
Daniel ALBU
