Aglomerarea urbană a devenit provocarea momentului pentru administrațiile locale: sunt implementate sisteme inteligente care să ajute la decongestionarea traficului, sunt reconfigurate trasee, însă există o latură care „bate” orice astfel de strădanie. Este vorba despre latura umană și atașamentul puternic al omului pentru natură, respectiv nevoia de socializare.
Restrângerea spațiilor verzi în favoarea betoanelor are un impact negativ asupra calității vieții, indică studiile din domeniul psihologiei sociale, precum și cele care măsoară, în cifre clare și directe, indicatori precum calitatea aerului.
Tocmai de aceea, trendul mondial în privința dezvoltărilor urbane face referire la arhitectură care încorporează clădiri și spații deschise – piațete, scuaruri, piste de biciclete etc. –, oaze de verdeață și/ sau regenerare urbană. Spre exemplu, transformarea unor foste zone industriale în parcuri sau transformarea unor străzi dominate de mașini în coridoare pietonale demonstrează că orașul se poate reinventa din interior.
Mai multe orașe, inclusiv din România, au înțeles acest trend. Constanța face, în prezent, primii pași în sensul „reinventării” sale pentru a deveni oraș prietenos și atractiv pentru cetățenii săi: există, în derulare, proiectele pentru mobilitate, a fost reabilitată o arteră pietonală (strada Ștefan cel Mare). Vorbim despre investiții ale administrației locale, care înaintează destul de greu, dar care sunt vitale pentru transformarea orașului. Acestor proiecte li se adaugă investițiile private – există un prim mare proiect care respectă, din toate punctele de vedere, „după manual” am putea spune, toate cerințele unui cartier construit corect și care „bifează” și depoluarea unei suprafețe considerabile de teren.
Cartierul care începe prin „vindecarea” unui teren afectat de poluare istorică este situat în zona central-nordică a orașului. Facem referire la terenul (zona industrială) aparținând Oil Terminal, în suprafață de 38 de hectare, care trece printr-un amplu proces de bioremediere pentru curățarea solului. Suma alocată de investitorul IULIUS pentru acest proces: 29 de milioane de euro. Concomitent, investitorul a pregătit într-o zonă de la ieșirea din oraș o pepinieră care va asigura spațiile verzi, copacii și arbuștii din interiorul viitorului cartier al Constanței.
Proiectul pe care compania IULIUS îl propune pentru Constanța vizează realizarea unui ansamblu urbanistic integrat, de tipul „oraș în oraș”, cu funcțiuni complementare, care vor contribui la transformarea zonei într-un pol de creștere regională, economică, socială și turistică: parc și grădină botanică – amenajate cu sute de arbori maturi, care să ofere un cadru verde, beneficii pentru mediu și să devină un hub al comunității; culturale și educaționale – care să susțină inițiativele locale, dezvoltarea mediului universitar și să diversifice oferta pentru petrecerea timpului liber; retail – cu un mix complet de servicii, branduri, facilități care să susțină mediul antreprenorial local și să răspundă cerințelor comunității; funcțiuni și servicii de utilitate publică; entertainment și edutainment – cu noi concepte, în premieră regională și chiar națională, care să susțină atractivitatea orașului ca destinație turistică tot anul, dar și să ofere locuitorilor oportunități noi de distracție în oraș; facilități sportive și de recreere; office – pentru atragerea unor companii din domenii cu valoare adăugată și diversificarea oportunităților de carieră pentru tineri, cu scopul retenției resursei umane.
Așadar, ansamblul urbanistic gândit pentru cele 38 de hectare de teren vine să revitalizeze zona și să se transforme într-o conexiune naturală cu restul orașului, cu suficiente oaze de verdeață care să oxigeneze și vecinătățile.
În cifre, proiectele dezvoltate deja de IULIUS în alte orașe indică următoarele:
Cele trei grădini urbane importante deja existente însumează aproximativ 135.000 mp, potrivit unui calcul realizat pe baza cifrelor publicate individual pentru Iași, Timișoara și Cluj-Napoca.
Grădina Palas Iași
- aproximativ 50.000 mp;
- peste 1.000 de arbori;
- aproximativ 50.000 de arbuști;
- spații pentru evenimente, activități în aer liber și relaxare, în apropierea Palatului Culturii.
Iulius Gardens Timișoara
- aproximativ 55.000 mp de parc, conform fișei actualizate a proiectului;
- aproximativ 1.400 de arbori;
- peste 10.000 de arbuști;
- zone de relaxare, piațete pentru evenimente, lac și facilități de petrecere a timpului liber.
Iulius Parc Cluj-Napoca
- aproximativ 30.000 mp;
- peste 10.000 mp de gazon;
- aproximativ 18.000 de arbori și arbuști;
- promenadă și trasee utilizate pentru plimbare, alergare și activități în aer liber.
Despre conectivitate
Componenta de conectivitate a proiectului din Timișoara include peste 800 de locuri pentru biciclete și un pasaj rutier subteran de aproximativ 200 de metri, realizat pentru fluidizarea circulației în zonă.
La Iași, componenta de conectivitate a Palas Campus a inclus realizarea unei noi artere de circulație, cu o lungime de aproximativ 220 de metri și două benzi cu sens unic, care face legătura între Bulevardul Anastasie Panu și strada Sfântul Andrei.
De ce sunt importante cifrele și proiectele menționate mai sus?
Astăzi, orașele se definesc nu prin volumul betonului turnat sau prin înălțimea clădirilor, ci prin calitatea vieții pe care o oferă. Sigur, de multe ori atenția se îndreaptă spre arhitectura impunătoare a clădirilor noi. Cu toate acestea, spațiile dintre aceste construcții – piețele publice, aleile, micile scuaruri și curțile deschise – dau de fapt ritmul și pulsul vieții urbane.
Un trafic rutier fluent nu înseamnă automat un oraș funcțional. În interiorul unui oraș, conectivitatea contemporană înseamnă libertatea de a alege cum te deplasezi, punând accentul pe mobilitatea activă, de exemplu trasee pietonale sigure care încurajează mersul pe jos, reducând poluarea și sedentarismul, piste pentru biciclete.
Esențiale în această descriere a spațiilor urbane ideale sunt spațiile verzi. Parcurile, grădinile comunitare și aliniamentele de arbori nu sunt doar elemente estetice, ci îndeplinesc multiple roluri: spațiile verzi reduc efectul de insulă de căldură din timpul verii, oferind aer curat și temperaturi scăzute; prezența naturii îmbunătățește considerabil sănătatea mintală și fizică a locuitorilor; promenadele verzi de-a lungul apelor sau marile parcuri devin locuri de întâlnire și coeziune socială.
A.C.
