Eugen Bogatu și Aurelian Cătălin Pilcă, cercetați cu repetiție pentru infracțiuni de corupție: au apărut și în primul dosar privind mafia din port, din 2012

Cel mai nou dosar marca DNA privind afacerile în stil mafiot din Portul Constanța seamănă cu un dosar mai vechi, din 2012, tot din Port, când 38 de persoane, printre care și Laurențiu Mironescu – fost secretar de stat la data faptelor, Mircea Banias, senator la acea vreme, plus alte persoane au ajuns în atenția organelor de anchetă și, ulterior, în instanță. Doar că toți inculpații din acel dosar au fost achitați, în cele din urmă, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Deși în ambele dosare este vorba despre o „mafie în Port“, iar unele nume din dosarul vechi apar și în cel mai nou, vorbim de spețe total diferite. Dacă DNA documentează acum modul în care se intermediau șpăgile între afaceriști renumiți și unii funcționari, sub atenta supraveghere a unui investigator sub acoperire, în vechiul dosar vorbim de operațiuni de import, mai legale sau mai ilegale, pentru care anchetatorii arătau la acea vreme că se făceau „contra cost“.

Acel dosar a fost trimis în instanță în 2012 și soluționat definitiv în 2019, la Curtea Supremă, prin achitarea tuturor inculpaților care au fost târâți ani la rând prin acest proces.

Ca un remember, în 2012 au fost trimiși în judecată 38 de inculpați, printre care Eugen Bogatu – director al Direcției Domenii Portuare din cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, cercetat și în dosarul nou; Laurențiu Mironescu – secretar general al MAI; Sunai Cadîr – director al Direcției Regionale Accize și Operațiuni Vamale Constanța; Liviu-Adrian Durbac – șef al Biroului Vamal Constanța Sud – Agigea; Claudiu Constantin Olteanu și Liviu Costel Bratu – ambii adjuncți ai șefului Biroului Vamal Constanța Sud – Agigea; Adrian Sorin Pătrașcu – ofițer de poliție, comandant adjunct Grup de nave Constanța în cadrul IGPF, Ionuț Marius Scrioșteanu – șef al Biroului Vamal Slobozia, un șef control fizic containere, inspectori și lucrători vamali, patroni de firme și administratori, cetățeni de origine libaneză, iordaniană, siriană și chineză, care erau intermediari vamali.

Potrivit DNA, activitățile de import-export din cadrul Direcției Regionale Vamale Constanța se desfășurau prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.

Conform DNA, în perioada mai 2010 — martie 2011, la nivelul instituțiilor vamale și portuare din Constanța s-a constituit un grup infracțional organizat având ca scop controlul activităților de import – export de mărfuri, prin Birourile Vamale de pe raza Direcției Regionale de Accize și Operațiuni Vamale (DRAOV) Constanța.

„Astfel, crearea unei rețele de taxare ilicită a containerelor cu mărfuri introduse în țară prin punctele vamale a permis introducerea în țară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoțite de avizele sau autorizațiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantități decât cele declarate în vamă, falsificarea sistematică a documentelor de achiziție externă a mărfurilor, mărfuri flagrant subevaluate, mărfuri provenind de la societăți comerciale ori din țări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe. În cadrul rețelei, cu un mecanism bine stabilit de colectare și redistribuire a banilor, erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal“, susțin procurorii.

Sumele de bani erau cerute cu o frecvență zilnică, în cuantum cuprins între 250 și 13.000 de dolari americani pentru fiecare transport.

DNA preciza că, în data de 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Banias ar fi cerut și ar fi primit de la Eugen Bogatu, director al Direcției Domenii Portuare, mai multe produse provenind din mărfurile confiscate și aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanța Sud – Agigea, pretinzând că ar avea influență asupra unor funcționari publici, astfel încât să îi determine să facă sau, după caz, să nu facă acte ce intră în atribuțiile de serviciu ale acestora, în sensul susținerii intereselor grupului.

Bunurile respective ar fi fost puse la dispoziția lui Mircea Banias prin intermediul lui Dragoș-Iulian Tudoran (comisionar vamal) și Horia-Dan Tudoran, fratele acestuia, lucrător vamal responsabil de confiscările vamale.

În data de 3 iunie 2010, în calitate de președinte al Organizației Municipale Constanța a PD, Laurențiu Mironescu i-ar fi cerut lui Aurelian Cătălin Pilcă (cercetat și în prezentul dosar DNA – n.r.)  suma de 8.000 de lei pentru câștigarea alegerilor interne la nivelul Organizației Municipale Constanța a PDL.

„Inculpatul Pilcă i-a promis că îi va da suma de bani cerută. În 5 iunie 2010, cu ocazia alegerilor interne desfășurate la Organizația Municipală Constanța a acelui partid, inculpatul Mironescu a fost ales prim-vicepreședinte al organizației. În schimbul sumei de bani, Mironescu a promis să își folosească influența politică pe care pretindea că ar avea-o asupra ministrului Transporturilor, pentru ca inculpatul Pilcă să fie numit director în cadrul Companiei Naționale Administrarea Porturilor Maritime Constanța SA, ulterior acesta urmând să lase locul unei persoane alese de inculpatul Pilcă și de ceilalți membri ai grupului infracțional. În pofida acestei promisiuni, Pilcă nu a ocupat funcția respectivă“, arăta DNA într-un comunicat trimis în urmă cu circa 13 ani.

Revenind în prezent, observăm că Aurelian Cătălin Pilcă și Eugen Bogatu apar în ambele dosare, de fiecare dată fiind vorba de comiterea de infracțiuni.

Dacă în primul dosar au fost achitați, împreună cu toți ceilalți inculpați, rămâne de văzut ce se va întâmpla în dosarul cel nou, denumit tot „Portul“. Momentan, cei doi, alături de restul suspecților, au scăpat de arestul preventiv grație unui viciu de procedură, în sensul că mandatele de percheziție care au stat la baza deciziei de reținere au fost emise de o instanță ce nu avea competența materială să facă asta.

Daniel ALBU