În ultimii ani, litoralul românesc trece printr-un amplu proces de reabilitare și extindere a plajelor. Proiectul a fost implementat din fonduri europene, cu accent pe protejarea mediului, iar Constanța este în centrul acestor lucrări. Dar ce a însemnat concret această mărire a plajelor? Și cum resimt constănțenii și turiștii aceste schimbări?
De ce s-au lărgit plajele?
Eroziunea costieră este una dintre cele mai mari amenințări la adresa litoralului românesc. În unele zone, marea „mușca” din uscat chiar și câțiva metri pe an, distrugând plaje, afectând biodiversitatea marină și punând în pericol infrastructura turistică. „Eroziunea plajelor duce la pierderi de teritoriu, dar mai ales compromite ecosistemele mării costiere și valoarea socio-economică a zonei litorale, creând pagube însemnate economiei naționale și dezvoltării durabile a țării”, potrivit Administrației Naționale Apele Române.
Prin mărirea plajelor, s-a urmărit: protejarea liniei țărmului de eroziune, extinderea spațiului util pentru turism, crearea unor condiții moderne de plajă și agrement, refacerea ecosistemelor marine afectate. Aceste intervenții joacă un rol important în adaptarea litoralului la schimbările climatice, asigurând o mai bună protecție în fața furtunilor marine și a creșterii nivelului mării.
Astfel, lărgirea plajelor din Constanța aduce o serie de beneficii esențiale, atât pentru mediul natural, cât și pentru dezvoltarea turistică și economică a zonei. Prin creșterea semnificativă a suprafeței utile, plajele pot găzdui un număr mai mare de turiști, reducând aglomerația specifică sezonului estival și oferind condiții mai bune de relaxare și confort.
Infrastructura modernizată ar face zona mai atractivă pentru investitorii din turism și sectorul imobiliar, stimulând dezvoltarea economică locală.
Totuși, au fost semnalate și o serie de efecte negative, care nu pot fi ignorate. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea București, a declarat pentru Euronews că: „Cea mai bună comparație e la Mamaia, unde era un nisip foarte fin, pentru că era adus de curenți, în ultimii 200 de ani, de pe coasta Deltei Dunării și era un nisip foarte fin, calitativ, de 200 de microni, iar acum vorbim de un milimetru, de cinci ori mai grosier, plaja e mult mai înaltă, pantele sunt mai mari, totul s-a schimbat radical și deloc în bine. (…) Lărgirea acestor plaje duce și la blocarea completă a circulației longitudinale de țărm, care duce la ventilarea apei. Vara, pe fondul temperaturilor ridicate și a persoanelor foarte multe, vine și pericolul de infecție”. Trei luni mai târziu, Antena 3 anunța „Gropi de 12 metri adâncime apărute în mare, după lărgirea plajelor”, amintind de un tânăr găsit într-una dintre acestea după lungi căutări.
Etapa inițială a proiectului de extindere a plajelor de pe litoralul românesc ar fi provocat daune semnificative mediului marin, distrugând sute de hectare de habitat natural și afectând zeci de specii acvatice. În ciuda impactului negativ, autoritățile ar fi încercat să cosmetizeze imaginea proiectului în faza a doua, introducând o componentă prezentată drept „ecologică”. Se vor planta circa 29 de hectare cu o specie de iarbă de mare numită „Zostera noltei” care, deși comună în alte regiuni, este rar întâlnită în apele litoralului românesc și nu face parte din ecosistemul caracteristic zonei. Măsura a fost interpretată de mulți specialiști ca un artificiu menit să ofere aparența unei intervenții prietenoase cu mediul. Numeroase ONG-uri de mediu și instituții academice au semnalat încă de la început deficiențele proiectului, atrăgând atenția asupra faptului că lucrările au fost demarate în interiorul unui sit protejat, fără avizele necesare din partea autorităților de mediu și fără o evaluare arheologică prealabilă, având la bază doar o autorizație de construire emisă de Primăria Constanța.
Iar costurile uriașe, estimate la sute de milioane de euro, alături de întârzierile cauzate de dificultăți tehnice și birocrație au ridicat numeroase semne de întrebare privind eficiența și sustenabilitatea proiectului. Specialiștii au avertizat, de asemenea, asupra modificării curenților marini din cauza noilor structuri costiere, ceea ce ar putea genera instabilitatea malurilor și noi procese de eroziune în alte sectoare ale litoralului.
Ce părere au unii constănțenii despre această schimbare?
„Eu nu sunt prea mare fan sincer, mi se pare că și spațiul ăsta foarte mare de când s-au lărgit plajele oferă oportunitatea dezvoltatorilor să facă un fel de chestii precum Caelia și nici nu mai e așa de atractiv pentru turiști să bată atâta drum până la plajă efectiv, plus nisipul care este foarte dur și din cauza asta și nisipul din mare e denivelat, curenții sunt diferiți, e destul de neplăcut.”
„Nu sunt de acord, pentru că nu mai are același farmec plaja, nisipul este foarte dur și per total aș fi de acord dacă ar fi mai îngustă plaja, dar așa nu.”
„Depinde și de locație. Plaja trebuia mărită. Eu știu și cum era înainte, când eram mică, cel puțin la plaja Trei Papuci este foarte multă lume în zonă și nu prea încăpeau pe plaja până să fie ele mărite, dar cred ca au cam exagerat cu lărgirea. Mai ales cu nisipul adus, marea este foarte adâncă la început, doar în zona Malibu intri în apă și e încă micuță, dar unde s-au mărit plajele, marea e foarte adâncă la început, iar pentru copii e foarte periculos. ”
Mărirea plajelor din Constanța este, fără îndoială, un pas important pentru protejarea și valorificarea litoralului românesc. Însă succesul pe termen lung va depinde de modul în care autoritățile vor gestiona provocările post-proiect și de cât de bine vor reuși să îmbine dezvoltarea turismului cu protecția mediului.
Miruna Andreea DĂNILĂ – studentă anul I la Facultatea de Litere – Specializarea Jurnalism, Universitatea „Ovidius“ din Constanța




























