Cercetat penal în dosarul „Portul“, în urma acuzațiilor de aderare la un grup infracțional organizat, fostul comisionar vamal Dragoș Iulian Tudoran a fost achitat definitiv, la Înalta Curte, în 2019. După finalizarea acestui episod, lung de câţiva ani, fostul vameș s-a îndreptat cu o acțiune civilă împotriva Statului Român. Însă, a fost prea târziu.
Dragoș Iulian Tudoran a cerut să fie despăgubit pentru toată perioada în care a fost cercetat penal și arestat pe nedrept, în dosarul intentat în 2011, avându-i în prim-plan pe Mircea Banias, la vremea respectivă membru în Senatul României, Laurențiu Mironescu, fost secretar de stat la data faptelor, dar și alte persoane importante, care au fost trimise în judecată de DNA.
Cu referire la Tudoran, în data de 23.05.2011 s-a dispus măsura reținerii pentru 24 de ore, iar prin Încheiere pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile, cu începere din data de 25.05.2011. Această măsură privativă de libertate a fost prelungită în mod succesiv, până în data de 20.11.2011, când a expirat perioada maximă de 180 de zile a arestului preventiv ce poate fi dispus în cursul urmăririi penale. După punerea sa în libertate, față de Tudoran s-a dispus, prin ordonanță a procurorului, luarea măsurii controlului judiciar, ce a fost menţinută până în data de 05.05.2015.
Numai că, pe parcursul procesului penal, acuzațiile au fost demontate una câte una, judecătorii stabilind că cei vizați nu erau vinovaţi pentru acuzațiile respective. Așa se face că, în 2016, ÎCCJ a dispus achitarea tuturor, decizie care a rămas definitivă în 2019.
Invocând soluția de achitare dispusă în cazul său, la finalul unui proces penal, în cadrul căruia a fost şi arestat preventiv, reclamantul a solicitat acordarea de daune morale, în cuantum de 500.000 de lei, pentru repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat prin privarea nedreaptă de libertate.
Numai că a făcut acest demers cam târziu. În astfel de situații, legea prevede un anume termen maxim în care poate fi introdusă o acțiune privind obținerea unor despăgubiri. Codul de Procedură Penală prevede că o astfel de acţiune „poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de judecată, precum şi a ordonanţei sau încheierilor organelor judiciare prin care s-a constatat eroarea judiciară, respectiv privarea nelegală de libertate“.
În cazul lui Tudoran, acţiunea trebuia înregistrată până cel târziu în data de 15.01.2020, când se împlineau cele şase luni. Numai că el a înregistrat-o pe 10.11.2021, după aproape încă un an. Din acest motiv, instanța de fond, Tribunalul Constanța, i-a respins cererea ca prescrisă.
De precizat că nici reprezentanții statului, prin Ministerului Finanțelor Publice, nici procurorii nu au putut invoca nimic altceva, raportat la hotărârea definitivă de achitare. Nimeni nu a avut nimic de spus și pare că toți s-au bucurat să invoce prescripția dreptului de a cere daune. Nimic despre arestarea ilegală a vameșului, nimic despre trimiterea în judecată la fel de ilegală, ca și dosarul în sine, de altfel.
Toți au invocat prescripția, fiindcă a fost unica portiță pe care o puteau folosi, iar judecătorii au admis-o. Așa cum e firesc, Dragoș Iulian Tudoran a uzat de drepturile sale de a cere repunerea cererii în termenul de prescripție, dar a fost respinsă și aceasta. A urmat, apoi, declararea apelului, iar dosarul a ajuns la instanța superioară. În data de 28 decembrie a.c., judecătorii ar fi trebuit să se pronunțe, însă au amânat acest lucru până în data de 8 ianuarie 2024.
Daniel ALBU
