Muzeul de Artă Constanța prezintă lista căștigătorilor și a nominalizaților din cadrul Bienalei Naționale de Pictură Constanța 2025.
Căștigatori:
- Premiul I – Cosmin Paulescu „Taurul galben”
- Premiul II – Valentina Druțu „Tsuka”
- Premiul III – Cosmin Grosu „Femtosecunde inv. 0065MS”
- Mențiune – Dragoș Burlacu „Out of Love, Against The Rules”
- Premiul Consiliului Județean Constanța – Bianca Paraschiv „Atlas”
- Premiul Juriului – Ion Anghel „Fereastră”
Nominalizați:
- Ion Achițenie „Ogive la Biertan”
- Loretta Băluță Lorincz „Cu capu’nainte”
- Andreea Cioară „Made in Turkey”
- Cristina Dobre „Acasă”
- Florin Mocanu „Visible colours, hidden shapes”
- Carmen Poenaru „Reborn horizon”
- Eusebio Spînu „Colțul pământului”
- Adrian Stoleriu „Jocuri de putere II”
- Beti Vervega „IN-EXTENSO”
- Christian Zidros „Rinocerul roșu”
Maria Bilașevschi – Critic și istoric de artă, președintele Juriului – Bienala de Pictură Constanța 2025: „Premiul I a fost decernat pentru lucrarea „Taurul galben” a artistului Cosmin Paulescu, o demonstrație elocventă a modului în care pictura poate funcționa nu doar ca instrument expresiv, ci și ca mediu al transcendenței. Lucrarea reușește să exploateze reactivitatea imediată, transformând materialitatea și trimiterea la resemantizarea istoriei într-un discurs contemporan. Construind un paradox semiotic, unde ludicul, ce pare aparent arbitrar, funcționează ca un mecanism de ordonare a hazardului.
Al doilea premiu a fost acordat lucrării „Tsuka” a artistei Valentina Druțu, o compoziție cu substrat care depășește superficialitatea vizualului pentru a investiga, cu rigoare, anxietățile induse cultural în raport cu necesitatea ancorării în adevăr. Prin intermediul fabulosului invită la conștientizarea efemerității, invitând spectatorul să reflecteze asupra condiţiei umane în dimensiunea propriei sale ființe.
Premiul al treilea, decernat lui Cosmin Grosu pentru „Femtosecunde”, prezintă o alegorie în care tensiunile eruptive par să se desprindă din materie, în parte, transpuneri ale unei paleontologii imaginare în care configuraţia exprimă rostogolirea ritmică a conștiinței.
„Out of Love, Against the Rules” a lui Dragoș Burlacu (mențiune) împinge experiența privirii înspre cea a percepției, trecerea peste un răspuns evident, chiar dacă sumar, spre decodarea a ceea ce privim, oferind diferite unghiuri din care, un moment suspendat în timp, își prezintă multiplele fațete.
Ion Anghel (Premiul Juriului) nu divide și nici nu ierarhizează conținutul vizual, fluxul creației se decantează în semnificanți cu propria personalitate, dirijați spre scenă de artistul-coregraf. Reducerea semnului la arhetip și, mai ales, valorificarea ironică a trecutului, adesea prin intermediul picturii, epurează din interior de încărcătura asociată facilului.
Bianca Paraschiv (Premiul Consiliului Județean) face parte din tânăra generație de artiști, ilustrând o fațetă a paradisului artificial prin strategii vizuale ce oscilează între seducție și deconstrucție. Amintind de conceptul foucaultian de heterotopie, artista demonstrează cum spațiul pictural devine un teritoriu de rezistență semiotică împotriva narativelor tehno-utopice.
Această ediție de amploare a Bienalei Naționale de Pictură Constanța, integrată coerent în peisajul cultural european, constituie o realizare remarcabilă, oferind o bază solidă pentru o înțelegere mai comprehensivă și subtilă a rolului picturii în arhitectura culturii din România. Prin această inițiativă, pictura este proiectată într-un cadru de excelență, transformându-se într-un simbol al rezilienței intelectuale și al demnității culturale în fața timpurilor.
Felicitări organizatorilor pentru această contribuție semnificativă la cartografia artistică contemporană, pentru viziunea curatorială lucidă și pentru efortul meticulos de a aduce în prim-plan valențele universale ale picturii. Expoziția nu doar consacră un moment emblematic în istoria artistică a Constanței, ci și solidifică poziția orașului ca punct nodal al schimburilor culturale. Succesul acestui proiect dovedește că artele vizuale sunt și rămân un limbaj esențial al coeziunii sociale și al reflecției critice.”
L.M.
