Scheletul unui Deinotherium gigantissimum, de 4,5 metri înălţime și 3,5 metri lungime, o specie extrem de rară, descoperită în 1890, în România, este cel mai mare exponat al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.
Elefantul fosil de la „Antipa” are statut de unicat mondial, fiind cel mai mare schelet complet din lume al unui exemplar-tip, după care a fost descrisă o nouă specie pentru știință.
Mamutul s-a conservat aproape în întregime. A fost descoperit dintr-o întâmplare, la Mânzaţi, județul Vaslui, acum 133 de ani de ani, de către fostul director al muzeului, prof. Gregoriu Ştefănescu.
Este cel mai important exponat de la Muzeul de Istorie Naturală. La cutremurul din 1977 s-a prăbuşit, iar restaurarea a durat aproape un an. Pentru că nu ar mai putea rezista unui alt seism puternic, a fost protejat cu una dintre cele mai inovatoare tehnologii japoneze: un sistem anticutremur, format din două plăci subţiri, fiecare având trei milimetri.
O placă de alunecare îmbrăcată într-o răşină polimerică specială şi o foaie celulară din oţel inoxidabil. Aceste plăci pot proteja exponatul să nu cadă în timpul unui seism cu magnitudine mai mare de 4 grade pe scara Richter.
De precizat că scheletul de Deinotherium gigantissimum este flancat de un schelet de hipopotam și unul de elefant asiatic. Scheletul de Deinotherium gigantissimum și scheletul de mastodont american (Mammut americanum), ambele aflate în expoziția muzeului, sunt două piese valoroase.
Colecţia de fosile a muzeului numără 6.196 de piese aparţinând multor grupe de animale atât vertebrate cât și nevertebrate, dar și câtorva plante fosile, descoperite în mare parte de către prof. Gregoriu Ştefănescu, iar altele au fost achiziţionate de către dr. Grigore Antipa în perioada cât a condus muzeul.
Cele mai spectaculoase piese sunt expuse în Sala de Paleontologie:
👉 un schelet complet de cerb gigant (Megaceros giganteus), achiziţionat în 1913 de la Casa Krantz din Bonn;
👉 două plăci de calcar cu impresiunile unor exemplare de Ichthyosaurus (Stenopterygius) quadriscissus, reptilă marină de vârstă jurasică timpurie, descoperite la Holzmaden (landul Baden-Württemberg, Germania), precum și o placă de calcar cu fosilă de crocodil marin, Steneosaurus bollensis, de aceeaşi provenienţă, achiziţionate în 1909 de la aceeași firmă din Bonn;
👉 un exemplar de Glyptodon typus, cumpărat în 1909 din Statele Unite de la Ward’s Natural Sciences Establishment;
👉 un schelet de urs de peșteră (Ursus spelaeus) din peștera Drachenhöhle, din Austria.
Colecţiile de paleontologie au o importanţă deosebită deoarece cuprind dovezi privind formele de viață din trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat al planetei, ce permit reconstituirea speculativă a înfățișării și modului lor de viață, precum şi a relaţiilor prezumtive dintre specii.
Alexandra VASILE