Pereții plini de istorie ai Vilei Elena, care ne poartă către anii ’20 – ’30, când orașul de la malul mării avea un aer aristocrat, zac astăzi între blocurile comuniste, departe de ochii trecătorilor. Vegetația îi este haină, iar meshul o ascunde de privirile curioșilor.
Doar pereții mai amintesc de frumusețea acestui imobil cu arhitectură veche. Ordinul Arhitecților din România – Filiala Dobrogea se luptă de foarte mulți ani să o reabiliteze, însă birocrația i-a pus numeroase piedici. Există, însă, o speranță: joi, 13 noiembrie a.c., a fost bifat un pas important. A fost eliberat certificatul de urbanism necesar elaborării unui Plan Urbanistic Zonal care va permite schimbarea destinației imobilului: pas esențial pentru realizarea investiției, întrucât proiectul de reabilitare există deja.
Certificatul de urbanism nr. 2.644 poate fi utilizat în scopul elaborării PUZ-ului. Amplasamentul este situat pe Bulevardul Ferdinand nr. 75 din municipiul Constanța, iar beneficiarul este Ordinul Arhitecților din România – Filiala Dobrogea.
Drumul este unul anevoios și lung, dar se întreprind demersuri concrete pentru ca Vila Elena să fie consolidată și modernizată. Imobilul va fi restaurat și transformat în sediul Ordinului Arhitecților din România (OAR) – Filiala Dobrogea, în a cărei administrare se află. OAR promite încă din anul 2013 reabilitarea și modernizarea clădirii.
Potrivit reprezentanților arhitecților constănțeni, proiectul este elaborat. Încă de anul trecut se lucrează la PUZ, întrucât intervențiile asupra clădirii necesită schimbarea destinației din locuință în sediu, zona fiind în prezent reglementată pentru imobile de locuințe colective.
Reamintim că, în anul 2019, Municipalitatea a emis Autorizația de construire nr. 906/11.06.2019, pentru „Executare de lucrări de investiție în primă urgență, sprijiniri ale elementelor structurale și nestructurale avariate, demolări parțiale și consolidări la structura de rezistență, îngrădire teren și organizare de șantier“.
Scurtă istorie a clădirii
Imobilul, construit în anul 1923, l-a avut ca prim proprietar pe Tache Manicatide, cel care i-ar fi dat numele de Vila Elena. Din cauza celor două Războaie Mondiale, o mare parte din documentele Primăriei s-au pierdut, astfel că ele nu se mai regăsesc în depozitele Arhivelor Statului – acesta fiind și cazul Vilei Elena.
În privința denumirii, există și presupunerea că Manicatide, născut la Giurgiu în 1879, într-o familie înstărită cu origini grecești, ar fi denumit-o „Vila Elenă“ (adică „Vilă grecească“), însă nu există dovezi clare care să susțină această afirmație.
Corpul din față, cu o fațadă frumoasă placată cu piatră, poate fi încadrat în stilul eclectic, în timp ce corpul din spate are o volumetrie simplă și a suferit modificări de-a lungul timpului.
În anul 1942, Tache Manicatide a vândut vila familiei Șteflea, care a locuit aici doar opt ani. În 1950, imobilul a fost naționalizat.
Loredana MIHAI
Citește și:
Vila Elena din Constanța va fi, în cele din urmă, reabilitată
