Nu rămânem indiferenți atunci când sesizăm/ aflăm despre cazuri de cruzime îndreptată împotriva animalelor cu sau fără stăpân. Ne revoltă, reacționăm. De cele mai multe ori, reacțiile sunt doar la nivel de comentarii, iar unele dintre ele se limitează la: “Să rezolve autoritățile, e treaba lor”. Da, este treaba lor, dar este și treaba noastră să conștientizăm mai multe aspecte: problema este a tuturor și putem să ne implicăm, există aspecte de ordin legislativ, există diferențe între legislația din diferite țări europene. La nivelul țării noastre, animalele sunt încă percepute ca proprietate, nu ființe sensibile.
Pornind de la cazul Suraia, Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța a organizat marți, 10 martie, un workshop dedicat analizei cadrului legislativ privind protecția animalelor și a modului în care acesta este aplicat.
Workshop-ul “Protecția animalelor între normă și realitate. Studiul de caz Suraia în context comparativ european” a adus în discuție responsabilitățile instituționale, sancțiunile prevăzute de lege și modele europene de protecție a animalelor. Conf. univ. dr. Cristina Elena Popa Tache a explicat, în acest context, care sunt modelele europene de protecție a animalelor și că există un element important care momentan nu este atins în legislația din România, element ce ține de standardul european al bunăstării animalelor, care reflectă o transformare importantă în dreptul contemporan: trecerea de la concepția animalului ca simplă proprietate, la recunoașterea acestuia ca ființă sensibilă, cu nevoi și protecție juridică specifice.
Discuția privind legislația, aplicarea normelor legale în diferite situații, a condus și spre înțelegerea următorului aspect: ține de fiecare dintre noi ca, prin implicare, să schimbăm lucrurile în bine. Spre exemplu, dr. Adrian Bîlbă (Clinica Univet) a făcut referire la sterilizarea câinilor cu sau fără stăpân (cu excepția celor care sunt declarați, înregistrați conform legii pentru reproducere). Dr. Adrian Bîlbă a subliniat că aceasta este o soluție pentru eliminarea disconfortului înmulțirii necontrolate a patrupedelor și, în același timp, este și o chestiune de bunăstare pentru animale. Adică, una este să existe într-un adăpost public, spre exemplu, 20 de câini, și alta este să existe 700, adică mult prea mulți pentru a putea fi asigurată îngrijirea corespunzătoare.
Mențiunile dr. Adrian Bîlbă au venit în completarea declarațiilor viceprimarului Constanței, Adriana Arghirescu, în legătură cu adăpostul public de câini din Constanța. Adăpostul este plin: a fost atinsă capacitatea maximă de 700 de câini, iar Primăria Constanța continuă campania de adopție. Adriana Arghirescu a transmis că există preocuparea ca animalele din adăpost să fie adoptate responsabil. Periodic, administrația locală prezintă patrupedele, prin intermediul imaginilor însoțite de descrierea acestora, așa încât constănțenii să decidă să le ofere un cămin.
Reprezentantul adăpostului public, dr. Cezar George Dominguez Palii, precum și Valentina Chiriță, purtător de cuvânt al Primăriei Constanța, au vorbit despre situația actuală din municipiu. Aceștia au subliniat că, în prezent, câinii care ajung în adăpost sunt tratați corespunzător, însă adăpostul este plin și este nevoie de implicarea comunității, în sensul adopției. Acest aspect a îndreptat rapid discuția spre exemple de bune practici, de implicare și responsabilitate. Dr. Irina Schipor, aflată la dezbatere în calitate de reprezentant al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, este una dintre constănțencele care, alături de soțul său, Cătălin Schipor (fost jurnalist), a adoptat un cățel din adăpostul public – detalii AICI.
Așadar, până la adaptarea legislației în conformitate cu toate normele europene, stă în puterea noastră să ne îngrijim de bunăstarea animalelor, stă în mâinile noastre să facem bine.
Acest aspect a fost relevat și în intervențiile reprezentanților Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța – inspectorii Ștefana Babana și Eduard Albei din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, Serviciul de Investigare a Infracționalității de Mediu, Compartiment Protecția Animalelor, respectiv inspector Olimpia Ceară, purtător de cuvânt al IPJ Constanța. Cei trei au adus în atenție elemente ce țin de legislație, activitatea oamenilor legii, subliniind importanța prevenției. În plus, cei trei au răspuns întrebărilor studenților, care s-au arătat interesați să afle ce pot face în situația în care sesizează cazuri de cruzime împotriva animalelor.
Nu în ultimul rând, workshop-ul a fost completat de precizările lui Răzvan Radu, de la Urban Dog, implicat în acțiuni de conștientizare, dresaj canin etc. Și, desigur, o contribuție în discuția despre responsabilitatea comunității în legătură cu animalele a avut-o agentul șef Victor Maftei, președinte SIDEPOL Constanța. Pe lângă activitatea în cadrul MAI, Victor Maftei se ocupă de dresaj canin și oferă, celor care adoptă câini și au document care atestă acest lucru, servicii gratuite de dresaj.
Evenimentul a fost moderat de: prof.univ.dr. Andra Seceleanu și lector univ.dr. Alexandra Cucu.
A.C.
Citește și:
