Curtea de Apel Constanța a respins, joi, 25 iunie, apelul declarant de un investitor grec, într-un litigiu privind revendicarea unui imobil teren din zona litoralului, de către Apele Române. Dosarul vizează o suprafață de teren, parte din faleza orașului, aflată în proprietatea grecului Christos Panopoulos.
Litigiul dintre Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) este cunoscut, mai ales prin prisma modului prin care un investitor a obținut un teren în buza mării, chiar în zona plajei Modern. Statul român, prin Apele Române, a deschis, în 2021, o acțiune în revendicare imobiliară a suprafeței de peste 2.400 de metri pătrați, componentă a falezei orașului.
După administrarea mai multor probe și în urma expertizelor, judecătorii de la Tribunalul Constanța – Secția Civilă – au admis acțiunea depusă de ABADL, care a cerut, pe lângă revendicarea terenului, și constatarea nulității contractului de vânzare –cumpărare prin care afaceristul grec a fost împroprietărit în mod dubios.
Tribunalul a stabilind că terenul trebuie să revină în proprietate publică și radierea dreptului de proprietate al investitorului privat din Cartea Funciară.
Decizia a venit după ce expertizele tehnice au indicat că suprafața face parte din domeniul public, investitorul grec fiind obligat și la plata unor cheltuieli de judecată de peste 68.000 de lei.
”Obligă pârâtul să lase în deplină proprietate si liniştită posesie în patrimoniul public al Statului Român şi în administrarea ANAR-ABADL terenul în suprafaţă de 2425 mp situat in Constanţa, str. Mihai Eminescu FN, jud. Constanţa, Rectifică înscrierea din Cartea Funciară nr.212569 a oraşului Constanţa privind terenul în suprafaţă de 2425 mp situat în Constanţa, str. Mihai Eminescu FN, jud. Constanţa, nr. cadastral 212569, în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate asupra acestui teren în favoarea pârâtului. Obligă pârâtul la plata către reclamantul ANAR-ABADL a sumei de 68067 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu apel în termen de 30 de zile”, se arată în hotărârea instanței de fond din primăvara anului trecut.
A venit rândul, apoi, investitorului, proprietarul terenului, să reacționeze, dat fiind că sentința civilă a fost în defavoarea sa și riscă să piardă acest teren situat în cea mai exclusivistă zonă din oraș.
Dosarul a ajuns la Curtea de Apel, unde investitorul a sperat că va răsturna cumva soluția instanței de fond.
Apelul a fost înregistrat în luna noiembrie 2025, iar după mai bine de jumătate de an a venit și soluția instanței superioare. Din nefericire pentru Christos Panopoulos, și această decizie a fost tot î defavoarea lui.
Joi, 25 iunie, instanța i-a respins apelul ca nefondat. Totuși, grecul mai are o ultimă carte de jucat: recursul. Acesta are posibilitatea să declare recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, iar acesta va fi soluționat la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Până la pronunțarea verdictului final, Christos Panopoulos rămâne proprietar pe suprafața de teren din zona Modern.
Împroprietărit în mod dubios
În anul 2006, Primăria Constanța a oferit acest teren drept măsură reparatorie unei persoane fizice, în schimbul altor proprietăți care nu mai puteau fi restituite în natură. Ulterior, în 2014, terenul a fost vândut actualului proprietar, grecul Panopoulos care plănuia probabil să valorifice poziția privilegiată a zonei. Totuși, ceea ce părea a fi o tranzacție imobiliară perfect legală, s-a lovit de un obstacol, și anume natura terenului în sine.
Administrația Națională „Apele Române, prin ABADL a sesizat instanța argumentând că acest teren nu este unul obișnuit, ci reprezintă „faleza litoralului românesc, iar potrivit Contistuției și legii apelor, falezele și plajele aparțin exclusiv statului, reprezintă domeniu public și nu pot fi niciodată vândute sau transformate în proprietate privată.
Concluziile unei expertize au relevat faptul că din punct de vedere științific și structural, terenul rămâne o faleză și nu îi poate fi schimbată destinația. Acesta reprezintă un mal înalt și abrupt, format prin acțiunea mării, fiind esențial pentru stabilitatea întregii zone costiere.
Investitorul s-a apărat invocând faptul că este cumpărător de bună-credință, că actele sale erau înregistrate la Cadastru și că Primăria i-a recunoscut dreptul de proprietate prin documentele emise anterior.
Însă judecătorii au stabilit că primarul Radu Mazăre, care se afla la cel de-al doilea mandat al său, nu ar fi avut dreptul legal să ofere acest teren unui privat în 2006.
Astfel, actul inițial prin care terenul a ieșit din patrimoniul public a fost considerat viciat de la bun început.
Daniel ALBU
Citește și:
A dat Mazare toata comstanta la machidoni