În peste 800 de comune din România curge apă nepotabilă fără ca oamenii să fie anunțați. Situația nu este roz nici în județul Constanța unde nu mai puțin de 43 de localități au apă contaminate. Jurnaliştii de la Recorder au centralizat rezultatele din 1.568 de localități de pe tot cuprinsul țării și au alcătuit o hartă cu toate informațiile, astfel încât fiecare cetățean să poată afla ce fel de apă consumă. La nivelul judeţului Constanţa, și directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, Bogdan Bola, a atras atenția asupra acestui fapt, dar nimeni nu a mişcat un deget pentru a rezolva problema. Există însă și 17 localități unde apa este bună de băut.
Locuitorii din 43 de localități din județul Constanța beau apă contaminată și nici măcar nu știu acest lucru. Prin Legea apei potabile, statul român se obligă să verifice periodic calitatea apei care curge la robinetul fiecărui cetățean conectat la o rețea publică autorizată, însă acest lucru nu a fost luat în calcul de autoritățile din localitățile respective. În zonele rurale, aceste analize impuse prin lege se fac mult mai rar decât la orașe, iar de cele mai multe ori rezultatele nu le sunt comunicate cetățenilor nici măcar atunci când parametrii de potabilitate sunt depășiți.
Situația în județ stă în felul următor: 43 de localități au apă contaminate, 17 localități au apă necontaminată, în 4 localități nu există rețea, iar 9 localități au rețele mari. Rețele mari sunt în Municipiul Constanța, Municipiul Mangalia, Municipiul Medgidia, orașul Techirghiol, orașul Năvodari, Cumpăna, Limanu, Agigea și Costinești – situaţie consemnată ca atare de Recorder. Și directorul ABADL, Bogdan Bola, a atras atenția asupra situaţiei: „Mai țineți minte ce vă spuneam acum o lună, atunci când am luat decizia interzicerii evacuărilor de ape provenite din fundaţiile imobilelor în construcţie (de epuisment) în Marea Neagră sau în lacuri? Exact acesta era motivul – calitatea proastă a apei din pânza freatică din zona Dobrogei Centrale şi de Sud, care prezintă concentrații mari de nitraţi și cu depăşiri frecvente ale azotului. Și da, noi, oamenii, am adus pânza freatică în această stare, construindu-se mult prea multe fose septice fără fund de beton, permițând dejecțiilor să intre în sol. Rezultatul? În Dobrogea nu mai poți bea apă din fântâni, stratul de apă de la mică adâncime fiind aproape în totalitate contaminat. Uitați-vă pe hartă și veți înțelege mai bine cum ne-am distrus această resursă strategică a țării”.
Harta este împărțită în patru culori:
Roșu – localitățile în care analizele DSP au înregistrat depășiri la indicatorii de potabilitate stabiliți prin lege.
Albastru – localitățile în care analizele DSP nu au înregistrat depășiri la indicatorii de potabilitate stabiliți prin lege.
Alb – localitățile în care, potrivit răspunsurilor primite de la direcțiile de sănătate publică, nu au existat rețele de apă autorizate și monitorizate în 2019. De asemenea, există o probabilitate (destul de redusă) să apară cu alb și unele comune racordate la zone de aprovizionare mari pe care, din cauza volumului mare de informații procesate, nu am reușit să le identificăm.
Negru – localitățile mai mari de 5.000 de locuitori pentru care nu avem date, întrucât am solicitat rezultatele analizelor numai din zonele de aprovizionare mici. Tot cu negru apar și câteva zeci de localități rurale, dar care sunt racordate la rețelele de apă ale unor orașe.
Mihaela GIUGLEA
sursa foto: Recorder



























