Hotărâre judecătorească: Familia Datcu, din Agigea, rămâne cu bucata de plajă pe care ABADL o revendică

În urmă cu patru ani, Statul Român, prin Administrația Națională Apele Române (ANAR) – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea  – Litoral (ABADL) a deschis o acțiune în revendicare a unei porțiuni de plajă de pe raza localității Agigea, pe care familia Datcu, Matei și Liliana Camelia, o deține în acest moment.

Până în prezent, două instanțe s-au pronunțat împotriva aceste acțiuni, pe fond și în apel, însă mai există o cale de atac: recursul.

În speță, ABADL a cerut, în instanță, restituirea unei porțiuni de plajă cu suprafața de 2.800 mp, situată în Agigea, în patrimoniul public al Statului Român și în administrarea sa, și rectificarea cărții funciare în sensul radierii mențiunilor cu privire la dreptul de proprietate înscris în favoarea familiei Datcu asupra terenului aflat în litigiu. Mai mult, reclamanta a cerut și  anularea Contractului de vânzare-cumpărare nr. 1576/18.06.2004.

În motivare cererii, ABADL a invocat dispozițiile Constituției României potrivit cărora este stabilit dreptul de proprietate și dreptul de administrare asupra plajelor litoralului românesc, faleza și plaja mării fiind declarate ca aparținând domeniului public al statului. În virtutea dreptului de administrare, statul are dreptul și obligația de a întreprinde toate acțiunile necesare în vederea protejării patrimoniului public, inclusiv acela de a acționa în instanță pentru restituirea bunurilor intrate nelegal în posesia terților.

De asemenea, reclamanta a mai arătat că, actualmente, porțiunea de plajă disputată se află în posesia familiei Datcu, Matei și Liliana Camelia, care a intabulat în favoarea ei porțiunea de plajă, dar a invocat și prevederi din Constituția României privind inalienabilitatea bunurilor care, potrivit Legii Fundamentale, constituie obiect al dreptului de proprietate publică și impune imposibilitatea dobândirii acestora de către terți, prin oricare alt mod de dobândire reglementat de lege.

Ca urmare, actele juridice încheiate cu încălcarea principiului inalienabilității dreptului de proprietate publică sunt lovite de nulitate absolută, nulitate care afectează, prin urmare, toate actele încheiate de familia Datcu, prin care a inclus în patrimoniul propriu bunuri aflate prin lege în domeniul public de interes național.

La rândul lor, Matei și Liliana Camelia Datcu au arătat că au obținut acest sector de plajă în urma unei licitații publice organizate de Primăria Agigea, în 2004.

Ulterior, în baza Hotărârii Consiliului Local Agigea nr. 25/17.01.2014 și conform extrasului de carte funciară, a actului administrativ nr. 12860/28.07.2014 emis de Primăria Agigea și a actului administrativ nr. 1441/18.11.2014, Comuna Agigea prin primar și Consiliul Local Agigea au înscris provizoriu în Cartea funciară suprafața de 1.354 mp. Conform demersurilor efectuate de Datcu, a fost emis un răspuns conform căruia nu a fost emisă Hotărâre de Guvern privind introducerea în domeniul public a suprafeței de 1.354 mp, inventariată de Comuna Agigea.

În urma analizării schițelor cadastrale, a reieșit că documentația cadastrală (întocmită în anul 2009) nu coincide cu schița cadastrală originală din anul 2004, în ceea ce privește linia trasată în partea de sud-vest a proprietății și colțul acesteia. Apoi, comparând aceste schițe cu cele care au stat la baza cadastrului întocmit de Comuna Agigea, a rezultat că suprafața de plajă a fost „translatată“, iar terenul intabulat de Comuna Agigea (pentru crearea respectivei alei a golfului) se suprapune cu parte din terenul din proprietatea lui Datcu. Astfel, comparând schița care a însoțit contractul de vânzare-cumpărare din anul 2004 cu cea din dosarul cadastral care a stat la baza intabulării din 2010, se observă că proprietatea a fost scriptic translatată spre plajă, cu aproximativ 6,5 m.

Pentru a nu intra într-o situație incertă, în 2013 a fost încheiat un contract pentru întreaga suprafață de plajă („sportivă“) intabulată în proximitatea terenului, respectiv de 1.617 mp, care cuprinde și suprafața generată de „translatarea“ proprietății cu cei 6,5 m.

În consecință, au apreciat pârâții că nu ocupă nelegal nicio suprafață care aparține domeniului public al statului. În ceea ce privește acțiunea în revendicare intentată de ABADL, au arătat pârâții că aceasta solicită revendicarea suprafeței de 2.800 mp, despre care susține că reprezintă plajă și face parte, astfel, din domeniul public al statului. Reclamanta nu a făcut dovada pretențiilor sale cu nicio probă ori măsurătoare care să ateste situația cu care a sesizat instanța de judecată. Mai mult, o mare parte din terenul revendicat cu titlu de plajă nu are nici pe departe astfel de caracteristici.

Două hotărâri judecătorești potrivnice

Trecând peste alte detalii din constatările instanței, Tribunalul Constanța a respins acțiunea ABADL ca nefondată, ținând cont că terenul aflat în litigiu a fost cumpărat în urma organizării unei licitații.

În data de 18 iunie a.c., ABADL, care a pierdut pe fond, a atacat sentința civilă la Curtea de Apel. După mai multe termene, analizând motivele de apel invocate de reclamantă, completul format din doi judecători a respins, săptămâna trecută, apelul ca nefondat.

Doar că nici de această dată nu vorbim de o hotărâre definitivă, întrucât cei de la Apele Române pot formula recurs în termen de zece zile de la comunicarea hotărârii.

Daniel ALBU