Interviu cu managerul SCJU, prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: “Avem pompierii noştri. Ne obligă legea. ATI este prevăzută cu sistem de stingere a incendiilor”

0
284

Sistemul medical din România este departe de a semăna cu alte sisteme medicale de peste hotare. Chiar dacă pentru România pare aproape imposibil să schimbe întreaga infrastructură medicală într-un timp foarte scurt, există state europene care au reușit să ducă la îndeplinire acest demers. Cam 40% din secțiile celei mai mari unități sanitare din Dobrogea se confruntă cu această problemă.

Managerul prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean (medic primar medicină internă și gastroenterologie, doctor în științe medicale) ne-a dezvăluit, în cadrul unui interviu Focus Press, care sunt cele mai importante probleme ale Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” din Constanța. Managerul ne-a vorbit și despre dăruirea medicilor, echipă animată de entuziasmul tinerilor și echilibrată de experiența profesioniștilor cu ani mulți de experiență în spate, în lupta împotriva COVID-19. Cea mai mare unitate sanitară din Dobrogea este extrem de aglomerată. Spitalul a fost construit în anul 1968 și nu mai respectă anumite normative. Cu toate acestea, conducerea unității sanitare a reușit să realizeze circuite funcționale din punct de vedere epidemiologic într-o clădire veche de zeci de ani.

Managerul Tofolean recunoaște că este necesară o clădire suplimentară care să preia o partea dintre pacienții acestui spital. Managerul a accentuat în cadrul interviului faptul că unitatea trebuie descongestionată și militează pentru înființarea unui spital universitar sau pentru o clădire materno-infantilă. În 2008 s-a reușit schimbarea tabloului general electric al spitalului, o lucrare colosală, însă nu s-au schimbat toate reţelele, ramificaţiile în saloane şi pe secţii, decât acolo unde s-a făcut reparaţie capitală. Peste 40% din secții sunt în această situație, iar angajații spitalului trebuie să fie foarte atenţi sau mult mai prudenţi, pentru că infrastructura este veche.

Spitalul dispune și de propriul Serviciu privat de Pompieri. Le impune legea acest lucru. Se fac în mod constant controale. Cel mai recent control a avut loc la Serviciul de Medicină Legală. Acolo s-au găsit câteva aspecte care vor fi remediate, însă nu au fost probleme grave, dă asigurări managerul.Din cauza pandemiei au fost scoase din circuit aproximativ 100 de paturi de la secţiile chirurgicale şi medicale, în care au fost internați pacienţi COVID, deşi Spitalul Județean nu era spital suport COVID. Astfel, secţiile chirurgicale, medicale și Ortopedie şi-au restrâns activitatea. La etajul II, unde sunt secţiile medicale, există o secţie post-COVID. Terapia Intensivă este prevăzută cu sistem de stingere a incendiilor.Toate secțiile renovate în spital sunt prevăzute cu sistem de semnalizare, de avertizare de fum şi în unele locuri şi de stingere a incendiilor. Infrastructura spitalului nu a fost pregătită pentru pandemia de COVID.

Consumul de oxigen s-a triplat în timpul pandemiei de COVID. Din această cauză staţia spitalului nu a mai făcut faţă şi a trebuit să închirieze stocatoare de oxigen. Toate acestea au implicat o reorientare a activităţii medicale, dar şi din punct de vedere al achiziţiilor, pentru că au fost iniţiate foarte multe proceduri pentru cumpărarea de medicamente, materiale sanitare și tot ce implică tratamentul pacienţilor COVID. Însă, unele dintre aceste aspecte au fost rezolvate, iar în maxim două săptămâni Centul de vaccinare de la Spitalul Județean se va închide. Cadrele medicale se apropie de sfârșitul campaniei de vaccinare. Până acum au fost vaccinate 4.000 de persoane. În funcţie de evoluţia pandemiei conducerea spitalului va mai da drumul şi la alte secţii sau dimpotrivă va reveni dacă e nevoie la izolare completă.

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean
Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean, managerul SCJU

Reporter: Aţi preluat acest post într-un context dificil. Care sunt cele mai notabile probleme ale spitalului şi cum le surmontaţi?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Pandemia a fost problema cea mai mare. Această problemă a implicat zeci sau poate chiar sute de probleme mai mici ca să o gestionăm. Începând cu locurile libere din spital, cu oxigenul, cu medicaţia, cheltuielile, și continuând cu dezinfectanţii. Gândiţi-vă că noi am fost un spital care nu am tratat boli infecţioase. Nu am avut infrastructura pregătită pentru aşa ceva, infrastructură însemnând de la saloane cu izolatoare şi până la măşti, costume şi aşa mai departe. Toate acestea au implicat o reorientare a activităţii noastre medicale, dar şi din punct de vedere al achiziţiilor, pentru că au trebuit iniţiate foarte multe proceduri pentru a cumpăra medicamente, materiale sanitare, tot ce implică tratamentul pacienţilor COVID. Pe locul doi a fost oxigenul, pentru că a fost şi rămâne totuşi o problemă mare pentru noi. Consumul nostru de oxigen pe spital a crescut de la 42 de metri cubi/oră, cât aveam consumul iniţial, la aproape 150 de mc. Adică s-a triplat. Mai mult de trei ori a crescut (consumul de oxigen –n.r.). Staţia noastră nu a făcut faţă şi a trebuit să închiriem stocatoare de oxigen. Cu eforturi am reuşit să le rezolvăm şi pe acestea. În momentul de faţă avem un stocator foarte mare, un rezervor mare de oxigen care ne asigură diferenţa de la consumul mediu la consumurile pe care le implică pandemia. Au fost foarte multe probleme şi continuă să fie. Acum ne bucurăm că numărul cazurilor este oarecum în scădere şi ne mai lasă puţin să respirăm. Am organizat aici Centrul de vaccinare. A trebuit alt personal dislocat, altă infrastructură, alte materiale sanitare. Să ştiţi că toate materialele sanitare au fost puse la dispoziţie de către noi, exceptând serul fiziologic şi vaccinul pe care le-am primit de la minister. Vă dau un exemplu simplu. Pentru o vaccinare se folosesc 2 seringi. Am vaccinat peste 4.000 de pacienţi. Vorbim de aproape 10 mii de seringi utilizate. Toate costă.

Rep.: Vorbeaţi de vaccinare. Cum decurge campania de vaccinare?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Din punctul nostru de vedere noi ne apropiem de sfârşitul campaniei. Noi terminăm cu personalul medical, cu rapelul personalului medical, după care ne oprim. Rămân cele 8 centre de vaccinare din judeţ. Probabil că în două săptămâni vom închide aici centrul de vaccinare. La noi s-a desfăşurat în principiu bine. Mici nesincronizări au mai fost, dar au fost legate de sistemul informaţional. Cu platforma aceea au mai fost problemuţe, dar în principiu nu am avut probleme deosebite.

Rep.: Pandemia a demonstrat că niciun sistem medical din lume nu este pregătit și nu are suficiente resurse pentru afluxul mare de pacienți care aveau nevoie de ventilație mecanică și terapie intensivă. Câte paturi de Terapie Intensivă sunt disponibile în Spitalul Judeţean?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Numărul de paturi de Terapie Intensivă la ora actuală depăşeşte 40. Există 22 de paturi în Terapia Intensivă clasică şi noi am mai transformat oarecum câteva saloane în saloane de terapie intensivă la diferite niveluri. Câteva la etajul I, la Chirurgie Plastică, apoi la etajul III. Sunt mai multe paturi de Terapie Intensivă. Secţia în sine este una singură, mare, pentru Adulţi, plus cele micuţe care mai sunt prin blocurile operatorii.

Rep.: Funcţionează la capacitate maximă? Mai sunt locuri disponibile?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Acum mai sunt locuri şi în Terapie Intensivă. Şi în Terapia Intensivă clasică sunt locuri de non-COVID. Lucrurile s-au mai relaxat din punctul acesta de vedere.

Rep.: Multe dintre comenzile pentru completarea stocurilor de materiale sanitare, dezinfectanți, materiale de curățenie și echipamente de protecție pentru personalul medical nu au fost onorate întotdeauna, în timp util, de către furnizori, din cauza cererii mari, existente la nivel mondial. Firmele care nu și-au onorat contractele au fost penalizate? Mai pot participa ulterior la alte licitații? Ce s-a decis în privinţa lor?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Noi încă nu am luat o hotărâre în acest sens. Sigur că relaţiile noastre contractuale cu aceste firme continuă, pentru că nu avem de ales dacă un singur reprezentant distribuie un produs în România. Nu vorbesc de dezinfectanţi, ci de un anumit produs, cum este celebrul Clexane, care la un moment dat lipsea de pe toată piaţa românească şi îl aducea un singur reprezentant. Noi aveam comenzi făcute neonorate. Continuăm să facem comenzi şi aşteptăm să le onoreze. Nu puteam întrerupe. Trebuia făcută o nouă licitaţie sau o altă modalitate de achiziţie. Aici încă lucrurile nu s-au (rezolvat –n.r.). Sigur că la un moment dat se vor analiza toate aspectele pozitive şi negative din perioada de COVID, perioada de urgenţă şi aşa mai departe, în care unele lucruri s-au făcut mai precipitat, altele mai pe îndelete şi probabil că vom trage anumite concluzii. Se vor lua anumite măsuri. Cred că este încă puţin prematur.

Rep.: Dar există sincope în privinţa aprovizionării cu materialele necesare pentru actul medical?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: În principiu nu. Cu medicamentele anti-COVID mai avem nişte probleme. Şi protocoalele s-au tot schimbat. Unele medicamente care erau acceptate acum 6 luni, așa cum apăreau în protocoalele de atunci, au dispărut. Noi am făcut comenzi pentru acelea. Anumite protocoale de-acuma deja sunt depăşiţe şi este o problemă. Noi trebuie să comandăm pe bază de protocol. Protocolul în vigoare recomandă nişte medicamente care practic nu prea se mai folosesc pentru tratamentul COVID. Ne adaptăm şi în colaborare cu infecţioniştii luăm acele măsuri care să fie benefice pacienţilor.  

Rep.: Cum aţi reuşit să creaţi circuite funcţionale în întreg spitalul ţinând cont că structura spitalului este destul de veche?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Aici am avut oarecum şansă fiind un spital mare. Aripile, respectiv Tomisul şi Burcă (actuala aripă Iorga -n.r.), cele două aripi mari au intrări separate la capete, inclusiv lifturi. Şi am reuşit să izolăm ultima parte din aripa Burcă. Am dat drumul la accesul pe zona respectivă, cu intrare şi cu lift în capătul spitalului. Am reuşit totuşi să facem nişte circuite foarte corecte din punct de vedere epidemiologic.

Rep.: Cum funcționează activitatea din spital, conform reglementărilor în vigoare evident, pentru a respecta regulile de distanțare între pacienți? Capacitatea de cazare a fost redusă? Mă refer la internări.

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Iniţial am scos din circuit vreo 100 de paturi de la secţiile chirurgicale şi medicale, în care am internat pacienţi COVID, deşi noi nu eram spital COVID. Asta am făcut-o dintr-o necesitate obiectivă. Erau mulţi pacienţi gravi, necesitau oxigen şi nu mai erau locuri în judeţ unde ei să fie trataţi, primiţi. Atunci am organizat aceste spaţii pentru pacienţi COVID. Sigur că acest lucru a luat din spital 100 de paturi. Secţiile chirurgicale, Ortopedie, medicale şi-au restrâns activitatea. Au trebuit dislocate, mutate nişte secţii, cum a fost Secţia de Arşi, de Chirurgie cutanată. Per ansamblu lucrurile s-au echilibrat. În momentul de faţă, când aceste secţii izolatoare n-au mai fost pline, am început să le reintroducem în circuitul lor clasic. De exemplu, la etajul II unde sunt secţiile medicale, Internele, am făcut o secţie post-COVID. Avem foarte mulţi pacienţi cu diverse complicaţii după COVID. Probleme respiratorii, probleme digestive, mai ales respiratorii – o adevărată problemă.  Ei nu mai sunt infecţioşi, nu mai transmit boala, dar sunt aproape la fel de gravi ca şi cum ar fi cu COVID pozitiv. Am mutat pe undeva şi ne-am adaptat din mers. Am făcut aceste zone post-COVID. În funcţie de evoluţia pandemiei vom mai da drumul şi la alte secţii sau dimpotrivă vom reveni dacă e nevoie la izolare completă.

Rep.: Există liste de asteptare pentru interventiile chirurgicale? Ce ar trebui să ştie pacienţii din acest punct de vedere?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: În principiu activitatea la secţia chirurgicală se împarte în două. Sunt urgenţele, care nu au nici un fel de probleme și se desfăşoară absolut normal. La cazurile programabile probabil că există o listă de aşteptare, dar ea nu este foarte lungă. Să ştiţi că şi adresabilitatea la Spitalul Judeţean a fost oarecum mai redusă în ultima perioadă de teama contactului cu pacienţii COVID. Lumea evită. Mulţi pacienţi anul trecut au amânat şi evitat vizitele la spital, în general la spitale, nu numai la noi. Inevitabil spitalul este o zonă care concentrează bolnavi, inclusiv bolnavi COVID. Sunt mulţi purtători despre care nu ştim că sunt COVID pozitiv şi care teoretic pot să fie în spital.

Rep.: Suntem nevoiţi să vă întrebăm şi de situaţia de la Matei Balş.  La ce modalităţi de siguranţă a pacienţilor aţi recurs la Spitalul Judeţean astfel încât să nu aibă loc o astfel  de tragedie?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Măsurile sunt foarte multe. Din nefericire riscul unei probleme tehnice, care să implice apoi probleme majore este mare. Vorbim de o clădire cu 35 de mii de metri pătraţi, cu sute de încăperi care se află concomitent în această clădire. Făceam un calcul zilele trecute. Cam câte prize am avea noi în acest spital? Am ajuns la peste 2.000 de prize. Prize unice în perete. Nu vorbesc de prelungitoare. Acum este imposibil să te apuci să verifici 2.000 de prize. Îţi trebuie un an sau doi să le verifice cineva. Noi avem contracte de service şi de întreţinere, atât pe partea electrică, cât şi pe parte de cazane. Adică toate zonele acestea. Avem pompierii noştri. Ne obligă legea să-i avem. Aşa că, oarecum din punctul acesta de vedere, suntem liniştiţi. În sensul că avem permanent controale de la pompieri. Se verifică, se dreg. Adică din punct de vedere legislativ avem totul corect făcut. Sigur că este o clădire veche, de 50 de ani, în care o parte din instalaţia electrică s-a refăcut, înlocuit, dar nu toată. Presiunea pe instalaţia electrică este mare. Sunt foarte multe aparate noi venite. Toate lumea vrea aparatură, dar nimeni nu se gândeşte că ea este consumatoare de curent electric şi ne trebuie şi reţeaua care să o asigurăm. Hai să zicem că suntem destul de adaptaţi la această cerinţă. De exemplu, în 2008, ţin minte că am schimbat tabloul general electric al spitalului. A fost o lucrare colosală, pentru că nu mai făcea faţă. Nu s-au schimbat toate reţelele, ramificaţiile în saloane şi pe secţii, decât acolo unde s-a făcut reparaţie capitală. Sperăm ca personalul să fie mai vigilent, să urmărească evoluţia lucrurilor şi împreună cu specialiştii care să-şi facă datoria, să verifice instalaţii şi aşa mai departe, să evităm să se producă un eveniment neplăcut.

Rep.: Angajaţii au o responsabilitate în plus de a verifica în saloane dacă se folosesc anumite “improvizaţii”, să nu suprasolicite reţeau electrică?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Eu cred că este o chestie de bun-simţ și la tine acasă şi peste tot, când vezi un prelungitor ieşind dintr-o priză să te uiţi că totul este în regulă. Intră oarecum în cotidianul vieţii. Nu poţi să treci pe lângă un prelungitor fără să te uiţi dacă iese fum din el sau nu iese fum. Cel puţin asta este părerea mea.

Rep.: Secția ATI este prevăzută cu un sistem automat de stingere a incendiilor? 

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Da! Tot ce s-a renovat în spital are sistem de stingere a incendiilor. Adică sistem de semnalizare, de avertizare de fum şi în unele locuri şi de stingere a incendiilor.

Rep.: Aveţi şi un serviciu de pompieri care ar putea să intervină dacă s-ar întâmpla ceva?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Ne obligă legea să avem propriii noştri pompieri. Se numeşte Serviciul Privat de Pompieri, pentru că este privat al nostru, al spitalului, nu este externalizat. În loc de privat cred că era mai corect spus Serviciul Propriu. Tot cu “p” începea. Avem 9 pompieri. Am mai angajat acum unul. Sunt pompierii noştri care fac verificări permanente. Zilele trecute au fost la Medicina Legală şi au verificat instalaţia şi tot ce înseamnă paza contra incendiului. S-au găsit mici probleme de remediat. Nimic major să spunem.

Rep.: Există o secţie mai problematică din punctul acesta de vedere şi care este în atenţia dumneavoastră?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Problematică în sine nu. La secţiile vechi, care nu au fost renovate, trebuie să fim foarte atenţi sau mult mai prudenţi, pentru că infrastructura este cea veche.

Rep.: Cam câte astfel de secţii ar fi?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Cam 40% din spital.

Rep.: Cum vedeţi situaţia actuală a îmbolnăvirilor cu SARS-Cov-2? Sunt mai mulţi pacienţi, mai puţini?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Numărul clar este în descreştere. Descreşterea este semnificativă. Urgenţa este mai relaxată, decât acum o lună şi jumătate sau două luni când a fost extraordinar de solicitată. Sigur că există teorii care prevăd o creştere a curbei, a incidenţei, pe undeva prin martie. În ţările occidentale numărul este iarăşi în creştere şi noi trebuie să fim pregătiţi pentru o posibilă revenire în forţă a pandemiei şi tocmai de aceea nici nu schimbăm deocamdată organizarea şi structurile ca să fim pregătiţi pentru o posibilă nouă creştere importantă. Elevii încep acum şcolile şi nu ştim exact ce impact va avea asupra evoluţiei pandemiei, dar este o altă zonă în care trebuie să fim pregătiţi şi să urmărim ce se întâmplă. Cred că nimeni nu poate să prevadă la ora actuală care va fi cursul natural sau evoluţia bolii. În momentul în care a apărut vaccinul au apărut şi mutanţii şi se pare că este un fel de “şoarecele şi pisica” toată evoluţia. Cred că trebuie să fim atenţi, să monitorizăm şi să ne adaptăm din mers. Cred că este singura soluţie viabilă.

Rep.: În perioada următoare rămâneţi pe aceeaşi organizare ţinând cond de faptul că elevii încep şcoala, urmează şi perioada de vară.

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Deocamdată da! Cred că până în aprilie modificări semnificative n-o să apară.

Rep.: Ce v-aţi propus să realizaţi în acest mandat? Mă refer la investiţii, proiecte. Ce ar fi prioritar?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Noi avem foarte multe proiecte. Nu noi, spitalul în general are multe de făcut. Problema numărul unu este realizarea unui spital la nivelul oraşului. Chiar am avut o întâlnire cu preşedintele Consiliului Judeţean, cu rectorul Universităţii Ovidius, cu domnul primar, astfel încât să găsim o soluţie pentru un spital la nivelul Campusului. Acolo în locaţia Campusului, un spital cu 500-800 de paturi. Fără aceste paturi Constanţa nu poate face faţă cu brio serviciilor medicale. Gândiţi-vă că este zonă turistică. Este litoralul, suprasolicitarea estivală a serviciilor de urgenţă şi aşa mai departe. Cred că aceasta este cea mai importantă problemă a Constanţei, nu a Spitalului Judeţean. În ceea ce priveşte Spitalul Judeţean avem de făcut reparaţii capitale. Este o secţie închisă de şase ani, nerenovată. Au început demolările acum şase ani şi a rămas închisă, nefuncţională, de 150 de paturi, la Ginecologie. Este iarăşi foarte important să o renovăm cât mai repede, să o redăm circuitului. Să ştiţi că sunt multe probleme. Spitalul trebuie descongestionat. Nu mai are loc.

Rep.: Cum se poate face lucrul acesta?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Fie facem un spital, adică se va face un spital nou, care va prelua o parte din pacienţii de aici. Dacă nu atunci ar trebui măcar un pavilion extern făcut de 300 de paturi, un fel de spital materno-infental, dar în cadrul spitalului nostru, o clădire exterioară. Sunt probleme cu arhiva. Problema spaţiului este foarte mare şi a renovării lui. Acestea sunt problemele majore.

Rep.: Vă refereaţi la spitalul universitar?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Da! Că este universitar, că este clinic, municipal sau regional nu contează. Important este să se facă un spital în Constanţa. Asta este foarte important.

Rep.: Acest proiect era o idee mai veche?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Ideile sunt vechi şi se discută de 15 ani. Poate mai bine.

Rep.: De ce nu s-au făcut până acum demersurile necesare? De ce acest proiect a bătut pasul pe loc?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Nu cred că sunt în măsură să vă răspund la această întrebare. Pot să vă spun că facem eforturi mari acum să găsim soluţia şi finanţarea. Aici este marea problemă. Vorbim totuşi de o finanţare mare de 80-100 de milioane de euro.

Rep.: Fonduri europene?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Ar fi ideal să fie. Să vedem.

Rep.: În cât timp credeţi că va fi gata acest spital?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: El durează. Numai proiectarea lui va dura o perioadă de timp importantă şi partea birocratică. Construcţia depinde foarte mult din ce structură se face. Dacă va fi varianta de beton clasică durează ceva mai mult, construcţiile metalice mai uşor. Să nu vindem blana ursului din pădure. Să vedem noi că există un proiect care să fie aprobat şi finanţat, să existe banii şi apoi stabilim şi denumirea spitalului.

Rep.: În cât timp credeţi că se va concretiza totuşi acest proiect? În câţi ani putem să-l vedem gata?

Prof.univ.dr. Ioan Tiberiu Tofolean: Proiectul trebuie finalizat cât de repede, pentru că banii europeni se vor distribui curând şi dacă noi nu vom intra în tranşa asta dintre 2002 până în 2007 probabil că va fi greu să obţinem nişte bani dacă depăşim. Se pare că anul acesta termenele s-au mai întins. Anul acesta trebuie să ne agităm foarte tare şi să rezolvăm problema.

Mai multe aspecte de interes, puteți urmări în materialul VIDEO!

Alexandra VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.