Vila Șuțu, o clădire impozantă și misterioasă datorită arhitecturii sale, în jurul căreia încă dăinuie parfumul și decorațiunile orientale, poate fi zărită de pe plaja Modern în toată splendoarea sa.
Acest imobil nu este unul oarecare, ci cu o încărcătură istorică importantă, care a marcat urbea, în jurul căruia se învârt legende. Dacă închidem ochii și ne lăsăm purtați în timp, mai că ne trezim în vremea în care care Dobrogea se afla sub stăpânirea otomană.
Această clădire ne amintește un pic de palatul Alhambra, cel mai spectaculos monument de arhitectură maură din Spania, care este situat în Granada, Andaluzia, şi care este, cel mai probabil, regiunea europeană în care moștenirea arabă se observă cel mai bine. Regiunea sudică a Spaniei, ceea ce este astăzi provincia andaluză, a fost ultima cucerită în timpul Reconquistei, arabii rezistând aici până în 1492.
Revenind, ne amintește de impunătorul palat datorită sacnasiului sau balconul închis, care era necesar în Orient, pentru că acolo stăteau cadânele și puteau să privească în stradă, fără să fie văzute, dar și arcade, decorațiunile și ornamentele din faianță.
Vila i-a aparținut lui Mihai Șuțu, născut în 1841, în Bucureşti, Ţara Românească – decedat în anul 1933, Bucureşti, România. A fost un istoric și numismat român, care a fost ales ca membru titular al Academiei Române. În perioada 18 noiembrie 1899 – 31 decembrie 1904, a fost guvernatorul Băncii Naţionale a României, după cum notează wikipedia.
Despre această clădire monument, pentru că o vom trece pe lista imobilelor istorice ce și-au pus amprenta pe orașul de la malul mării, ne-a relatat mai multe directorul Muzeului de Artă și istoricul de artă Doina Păuleanu, care ne poartă de fiecare dată pe culmile istoriei constănțene cu cele mai alese povești și cuvinte.
”Vila Șuțu a fost construită la sfârșitul secolului al XIX, mai exact în anul 1898, după planurile unui dintre marii arhitecți români, Grigore Cherchez și a fost amplasată pe malul mării la țărmul înalt. Este o casă reprezentativă, care, spre norocul nostru s-a păstrat până astăzi, realizată într-un stil care, sigur, i-a plăcut comanditarului și a fost acceptat și de arhitect, de altfel un bun prieten al său. Vila Șuțu a fost construită de Mihail Șuțu, celebrul aristrocrat pur sânge, căsătorit cu Maia Cantacuzino, sora celebrului doctor Cantacuzino și în aceste este firesc să vorbim despre institutul Cantacuzino, dar să vorbim și despre alte lucruri pentru că această epidemie a fost precedată de altele și nu este nici ultima, așadar, Maria Cantacuzino era soția marelui numismat. Mihai Șuțu a avut un destin dintre ele mai elevate, fiind un om cultivat, un erudit, era un mare specialist, dar în același timp a fost guvernator al Băncii Naționale și mai ales a fost președintele unui Complet de Judecată care a reușit să neutralizeze scandalul creat în jurul afacerilor din Portul Constanța, o antrepriză care a abandonat lucrările și a plecat în Franța. Avocatul părții franceze era Raymond Poincaré, care va deveni președintele Franței și care la acest proces în care adună toată lumea bună, era de fapt marele eveniment monden al anului, rostește celebrele cuvinte, pe care le cunoaștem cu toții astăzi : ”Suntem aici la porțile orientului unde totul este luat cu oarecare ușurătate”. Iată așadar anvergura în epocă a lui Mihai Șuțu care este însă teribil legat de Constanța, în primul rând prin cercetările sale în domeniul numismatic, de altfel este printre primii numismați români care publică lucrări între cele mai elevate cercuri internaționale, dar și ca om care iubea această zonă a României, pentru că tatăl său se spune, că deținuse exact același loc și că pe locul respectiv fusese construită, înainte de Vila Șuțu, o altă casă care aparținut tatălui celebrului numismat, Costache Șuțu. De pe debarcaderul acestei case, pentru că Vila Șuțu se află chiar pe faleză deasupra mării, se spune că erau luate fetele și duse în haremurile din Istanbul, așa spune legenda, dar s-a dovedit că este departe de adevăr pentru că această casă a fost de fapt prima construită pe această zonă stâncoasă a Constanței. Se știe că până acolo s-a tot vorbit de terenul care este viabil și care risca să cadă, dar Vila Șuțu este construită pe o stâncă”, a povestiti Doina Păuleanu pentru Focus Press.
Interesant este contextul în care Mihail Șuțu s-a decis să construiască această vilă:
”Având în vedere iubirea lui Mihai Șuțu pentru orient, de altfel în voiajul de nuntă el a plecat în Egipt împreună cu soția sa întreprinzând acolo o călătorie absolut fantastică, sigur, și de studiu, pentru că civilizația Egiptului o precede pe cea greacă în Antichitate, Mihai Șuțu, desigur că dorește să aducă amintiri ale Orientului pe care l-a iubit și pe care l-a admirat și atunci face această casă cu influențe arabe. Acestea constau în cupola pe care o are casa, influența arabă se vede de altfel și în structura însăși a acestui edificiu înzestrat cu o terasă superbă și mare deasupra mării, de unde Mihail Șuțu și invitații săi din elita românească a timpului puteau să vadă marea, pe atunci lipsită de tot ceea ce înseamnă forma portului turistic Tomis care nu exista pe atunci. Iată așadar că Vila Șuțu trezește amintiri și regrete, amintiri pentru personajele extraordinare care au populat în Constanța și și-au clădit aici case în anii imediat următori revenirii Dobrogei la țară, dar regrete pentru faptul că deocamdată se află într-o stare de conservare precară, chiar dacă se pare că se lucrează acum la un proiect de restaurare. În orice caz, după o perioadă în care a fost părăsită, ea e fost înainte Curtea de Apel și înainte de aceasta a mai avut diverse funcțiuni a stat o perioadă părăsită și bineînțeles ca orice edificiu părăsit risca să fie vandalizat mai tare decât era în momentul în care, efectiv nu mai era util. Sigur că acum, se pare că această casă are un proprietar, va fi restaurată, este o vilă superbă. Este situată între străzile Callatis și Karansai, este o vilă spendidă cu un specific arhitectonic, efectiv, care reflectă imaginația unui mare intelectual român, a unui om care vine din aristocrația de sânge și în același timp și din aristocrația științei, un om care care și-a onorat numele și lucrarea vieții”, a continuat aceasta.
Din fericire, putem spune, această clădire a fost cumpărată la nu mai puțin de 1 milion de euro de către un tânăr afacerist constănțean, după cum scrie constanta.ro, urmând să o reabiliteze.
Loredana MIHAI
