Primăria Municipiului Constanța a inițiat, în iunie 2023, elaborarea documentației de urbanism „Actualizare Plan Urbanistic Zonal Palazu Mare“. Zona studiată are o suprafață de circa 402 ha și este delimitată de Bulevardul Tomis, Lacul Siutghiol, incinta RAJA și limita Unității Administrativ-Teritoriale Ovidiu. Atunci, Municipalitatea a organizat și o întâlnire de lucru cu cetățenii, iar PUZ-ul a fost lansat în consultare publică. Potrivit reprezentanților administrației locale, în aceste momente Planul Urbanistic preliminar este în curs de validare de către Direcția de Urbanism.
Situația actuală
Zona Palazu Mare se caracterizează ca o așezare cu specific semi-rural, aflată într-un proces de urbanizare, prezentând inserții specifice de locuințe colective, servicii și comerț, însă fără a beneficia de o corelare între dezvoltarea infrastructurii publice de circulații, dotări și servicii, și intervențiile private, motiv pentru care există deficiențe majore în ceea ce privește oferta de circulații și transport, sănătate, educație, spații verzi și loisir, servicii ș.a.
„Teritoriul este compus din nucleul central („vatra veche a satului“), în care parcelele sunt caracterizate de suprafețe medii spre mari – 350 – 1.000 mp –, cu forme alungite, cu locuințele amplasate către aliniament și o zonă de grădină în spatele construcției, și zonele exterioare nucleului central, în care se regăsesc inserții recente de locuințe colective, construcții mixte rezidențiale, cu parter comercial, și zone de servicii și comerț (reprezentanțe auto, benzinării, service auto etc.), cu loturi de teren cu dimensiuni variate, care nu se înscriu în tipologia inițială a parcelarului, ci impun operațiuni cadastrale de alipiri și dezmembrări. Chiar dacă zona a evoluat pornind de la un nucleu inițial al așezării Palazu Mare, nu există o zonă centrală de interes. Practic, în interiorul zonei de studiu nu există obiective care să genereze interes de deplasare“, se arată în PUZ-ul elaborat.
Poziționarea relativ excentrică a zonei Palazu Mare în raport cu restul zonei edificate a municipiului Constanța îi conferă un dezavantaj din perspectiva relațiilor funcționale: majoritatea locuitorilor și utilizatorilor zonei trebuie să se deplaseze către zona centrală, pentru a satisface necesitățile zilnice ce țin de serviciu, administrație, educație, cultură, loisir și petrecerea timpului liber, sănătate ș.a.
„Acest aspect se traduce în valori ridicate ale deplasărilor motorizate zilnice și o deplasare greoaie prin intersecția Bulevardul Tomis și Bulevardul Aurel Vlaicu, singurul punct de acces care face legătura cu restul orașului. Deși în Palazu Mare se află unele dintre cele mai importante ansambluri comerciale din Constanța (centrul comercial Tom, Decathlon, Metro, Selgros ș.a.), lipsa unor legături pietonale facile între teritoriul situat la est de Bulevardul Tomis și acesta fac ca majoritatea deplasărilor să fie realizate tot cu autoturismul personal, iar Bulevardul Tomis să fie, în fapt, un mijloc de segregare spațială. Sistemul incoerent de străzi interioare zonei și lipsa amenajărilor corespunzătoare îi conferă nu doar dificultate în deplasările interioare, dar și o imagine de zonă suburbană, ghetiozată. În plus, siguranța circulațiilor, atât pietonale, cât și carosabile este periclitată“, se mai arată în document.
Potențialul de intervenție și principalele obiective ce trebuie tratate
Potențialul zonei Palazu Mare este corelat cu proximitatea față de Lacul Siutghiol și de municipiul Constanța, aflat la sud-est de Bulevardul Aurel Vlaicu. Localizarea inițială a așezării în această zonă are mai degrabă de-a face cu existența instituțiilor administrative, a locurilor de muncă, a școlilor și a altor puncte de interes de la sud-vest de inelul median de circulație, decât cu interesul față de lac, însă cel de-al doilea prezintă, cel puțin din perspectiva activităților legate de loisir – petrecerea timpului liber și a influenței asupra valorii imobiliare, un argument viabil în vederea exploatării resursei de teren. Tocmai resursele de teren liber existente în Palazu Mare sunt potențialul care face ca cele două argumente de mai sus să fie valorificate.
„Continuarea dezvoltărilor rezidențiale în scopul exploatării proximității față de principalele puncte de interes din Constanța (serviciu, educație, administrativ, petrecerea timpului liber etc.) nu poate fi fezabilă atâta timp cât locuitorii sunt dependenți de deplasările zilnice către acestea, iar traficul se desfășoară, în continuare, exclusiv prin intermediul Bulevardul Tomis. Creșterea numărului de utilizatori ai zonei va mări, implicit, și valorile de trafic necesar a trece prin intersecția Tomis – Aurel Vlaicu, aflată deja la saturație în cadrul orelor de vârf. În plus, continuarea dezvoltării sectorului rezidențial în Palazu Mare, fie el pentru locuințe individuale sau colective, trebuie să se facă într-un cadru de reglementare urbanistică care să determine o creștere sau, cel puțin, o validare a calității spațiului urban și a locuirii, nu de agasare a vecinătăților și de maximizare a «out-put»-ului construit. Relația de vecinătate trebuie să fie una complementară din punct de vedere al volumetriei, al funcțiunii și al utilizării resurselor, nu una de competiție în înălțime, gabarit și aspect exterior“, se mai arată în documentațiile PUZ.
Cum va arăta zona după implementarea noului Plan Urbanistic Zonal
Din punct de vedere al planificării teritoriale și al reglementării urbanistice prin acest Plan Urbanistic Zonal, se vor studia și lua în calcul mai multe intervenții. Printre acestea se numără:
- Realizarea unui cadru de reglementare strict, dar care să medieze relațiile între fondul construit existent și potențialul zonei, astfel încât să fie eliminată posibilitatea realizării unor intervenții noi care să genereze situații de incompatibilitate;
- Asigurarea unui sistem de trasee pietonale/ciclabile care să deservească întreaga zonă Palazu Mare și să fie corelat cu zonele învecinate: Ovidiu, cartierele Boreal și Tomis Plus, zona Campus Universitar și malurile Lacului Siutghiol;
- Studierea posibilităților de valorificare a zonei de mal ca spațiu de promenadă publică, parc și obiective de interes public, și securizarea suprafețelor de teren necesare pentru implementarea acestora;
- Realizarea unei relații carosabile între zona Palazu Mare și zona Campus Universitate, între sursa de apă Cișmea 1 C și malul Lacului Siutghiol;
- Studierea și asigurarea suprafețelor de teren necesare pentru posibilitățile de corelare cu viitoarele relații carosabile spre Autostrada A4;
- Regândirea profilului fizic și funcțional al Bulevardului Tomis, în vederea relaționării celor două teritorii situate de-o parte și de alta a sa;
- Marcarea și reglementarea zonelor de restricție în jurul surselor de apă Cișmea 1C și Caragea Dermen, în vederea asigurării calității surselor de apă.
Mihaela GIUGLEA
