Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a vorbit, în cadrul unui interviu acordat Focus Press, despre situația actuală a economiei românești, în contextul pandemic, despre Planul Național de Reziliență și Redresare, dar și despre lipsa de viziune și de acțiune a guvernanților în ceea ce privește atragerea investitorilor străini. La capitolul investitori străini, Daraban a oferit exemplul Ungariei, în contrast cu situația din România, unde investitorii sunt forțați să caute singuri terenuri pentru deschiderea unor fabrici care ar putea genera taxe pe termen lung și angajări consistente din rândul românilor.
Reporter: Spuneați în 2020 că nu se poate face oo previziune asupra impactului pe care pandemia îl are asupra economiei. Totuși, ați discutat acum cu actorii din domeniu și cred că aveți conturată o imagine: economia – încotro?
Mihai Daraban: Nu am avut în 2020 o previziune pentru că economia nu a aavut un shut down, pentru că s-a lucrat peste tot unde spațiile permiteau lucrul, mai ales cele cu lucrul în aer liber. Au suferit, în afară de celebra HoReCa, de care s-a tot vorbit, industria ușoară (…); unii au suferit în pandemie ca victime colaterale – mă refer la industria auto, unde au fost pierderi de circa 5 miliarde de euro, din motivul că, închizându-se uzinele din vest, noi, fiind specializați pe piese, n-am mai avut comenzi de la beneficiari. Trebuie subliniat că în industria auto, deși se vorbește despre Dacia și Ford, ei la un loc angajând 20 de mii de oameni, în România sunt angajați 206 mii de oameni, care nu realizează neapărat piese, subansamble pentru cei doi, ci pentru multe alte branduri celebre din Europa și din lume.
Rep.: Trăgând linia, care este concluzia?
M.D.: Trăgând linia, efectele palpabile se văd în deficitul balanței comerciale, care a cunoscut o creștere de 1 miliard 100 de mii de euro față de deficitul din 2019, dar bănuiesc că și-l explică și cei care ne urmăresc, prin nenumăratele achiziții care s-au făcut pe timpul pandemiei, când am aflat că trebuie să importăm și aparate PCR și măști, și tuburi de oxigen etc. Deci, a fost un an în care s-a văzut importul masiv de bunuri de larg consum, de bunuri medicale și așa mai departe. (…)
Mihai Daraban
Mihai Daraban a continuat expicând că se importă mult şi că românii cumpără mult, dar, ca ţară, ne şi împrumutăm mult pentru a susţine acest apetit.
M.D.: Gândiţi-vă că în 2015 am avut deficitul 8,37 de miliarde de euo. În 2015, şi-atunci ne „spurcasem” la televizoare cu diagonala mare, la frigidere de nu-ştiu ce fel. Atunci am avut 8,37 miliarde deficit şi numai în 5 ani de zile nu numai că s-a dublat, dar a crescut cu 10. Păi, în ritmul acesta, unde ajungem? Pentru că, până la urmă, aici vorbim despre bani cash, bani lichizi care pleacă din ţară. Proiectele despre care vorbim, proiecte cu fonduri europene… îi primim în măsura în care le realizezi. Îi primeşti în etape, nu îi primeşti pe toţi deodată. Ăştia sunt bani adevăraţi care într-un an de zile pleacă din ţară.
Rep.: Dar românii vor să trăiască precum cei din afară, vor să trăiască în lux…
M.D.: Foarte logic, dar hai să vedem cum adaptăm producţia internă, să venim în sprijinul consumatorului român. Diplomaţia românească să îşi facă treaba şi să aducă acele branduri mai folosite de români, să le convingă să producă în România.
Rep.: Dar avem o strategie să aducem investitorii străini să deschidă, spre exemplu, fabrici aici?
M.D.: Din păcate, nu există nici o strategie, noi (statul român –n.r.) avem un regim de taxare, totuşi, destul de permisiv. Nu pot să blamez acest lucru, cota unică, nivelul de TVA, impozitul pe dividende… sunt nişte chestii foarte la îndemână. Problema este că trebuie să mai vii cu altceva în plus faţă de acest regim de taxare: spre exemplu, să nu îl pui pe investitor să achiziţioneze şi teren. Eu vorbesc acum să ne înţeleagă şi cei care ne văd şi ne ascultă: mă refer în special la investitori din zona prelucrătoare. Îi scoatem pe cei din retail, pentru că ei oricum îşi recuperează investiţia într-un termen scurt, de vreo 2 ani. Cei de la care avem noi aşteptări că vor veni cu producţie în România, ei bine, oamenii aceia vor bloca capitalul în tehnologie, dar nu cum vrem noi, easy money, să vindem terenul imediat şi să fim bucuroşi că am vândut 1 hectar de teren cu 100 de euro metrul, că nu aşa se câştigă banii. Adică statul trebuie să înţeleagă că va trebui să extragă dintr-un perimetru cât mai multă valoare adăugată. Iar cazul Ungariei, cu celebrul perimetru oferit uzinelor BMW vorbeşte de la sine. (…) Statul trebuie să iasă, de exemplu la Constanţa, statul şi Consiliul Judeţean, cu perimetrul din stânga DN-ului, cum te duci în sud, în zona pe care trebuia să fie Voestalpine. Pe sensul cum ieşi de la Cumpăna, până la canal, tot acel perimetru din stânga, trebuie ieşit cu el bloc. Adică, statul să se ducă la BMW, la Audi, la Mercedes, la Volskwagen, şi să spună: noi avem sute de hectare, iar acel teren trebuie oferit compact unui mare investitor în producţie. După care, dacă se bate palma, statul să îşi facă lecţiile şi să exproprieze pentru interes public respectivele terenuri. Dacă îl trimiţi pe investitor, cum am făcut noi în 2006, când un ditamai combinatul din Austria (Voestalpine – n.r.) s-a apucat să convingă cetăţenii să vândă (….), n-o să avem niciodată investiţii semnificative în România.
În cadrul interviului, Mihai Daraban a vorbit şi despre felul în care statul român NU a înţeles că era important ca un reprezentant al Ministerului Economiei să fie prezent la forumul economic româno-francez care a avut loc joi la Constanţa. În acelaşi timp, Daraban a reamintim măsurile luate de fostul Guvern Boc, măsuri luate tocmai pentru că se cheltuia mai mult decât ne permiteam.
Mai multe detalii despre subiectele de mai sus, dar nu numai, vă invităm să urmăriţi în materialul VIDEO!
