Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) parcurge o nouă zi a calendarului istoric „Astăzi la Constanța”, iar pentru data de 14 aprilie, instituția de cultură prezentă o nouă divinitate a Tomisului antic: Isis. Bustul său din marmură albă, datat în a doua jumătate a secolului III p.Chr., este una dintre cele mai frumoase piese ale Tezaurului de Sculpturi, descoperit la 1 aprilie 1962. Piesa s-a păstrat exemplar și conține toate elementele care contribuie la identificarea divinității. Astfel, părul foarte bogat este pieptănat într-o manieră specifică, fiind despărțit la mijloc de o cărare care se prelungește în spate până aproape de ceafă. Pe creștet se află unul dintre simbolurile specifice zeiței – semiluna, frecvent întâlnită în reprezentările sale din antichitate.
Zeița poartă un himation (manta), ale cărui colțuri sunt legate laolaltă într-un nod cunoscut sub numele de „nod isiac”. Divinitate de origine egipteană, populară și în epocă romană imperială, Isis era soția Marelui Osiris (ulterior numit și Serapis), zeiță a vieții și a morții, magică vindecătoare a suferinzilor și a muribunzilor, patroană a dragostei pure, a căsătoriei și a armoniei matrimoniale, dar și divinitate a fecundității, a vegetației și a grânelor.
Popularitatea ei a depășit granițele Egiptului, fiind adorată în întreaga lume greco-romană. Adorarea sa la Tomis este dovedită de monumente și inscripții și este una firească, ținând cont de faptul că în orașul vest-pontic locuiau, în secolele I-III p. Chr., numeroși orientali: negustori, soldați, coloniști și sclavi. O inscripție atestă chiar existența la Tomis a unui oikos (casă de comerț, companie) format din armatori egipteni, originari din Alexandria și stabiliți în orașul vest-pontic. Cultul zeiței Isis, acceptat într-o lume romană tolerantă din punct de vedere religios, a fost preluat însă și de persoane de alte origini decât cele orientale. Se cunoaște astfel faptul că la Tomis aveau loc sărbători isiace, în cinstea zeiței, adevărate festivaluri publice în cadrul cărora aveau loc procesiuni, banchete, parade și spectacole.
Reclama zilei – Pe Bulevard, opriți-vă pentru o clipă la Hala de Bere Nicu Ionescu, peste drum de Cazino, unde găsiți Cele mai bune fripturi reci și la grătar, Bere la ghiață și orice alte băuturi și gustări. (Ghidul ilustrat Constanța și Tekirghiolul, 1924)
Mențiune – Hala de bere funcționa în clădirea de mai târziu a Acvariului Constanța. Bulevardul menționat era General Averescu (în anii 20), astăzi Faleza Cazinoului.
L.M.
