În 2023, Paștele Catolic se sărbătorește la data de 9 aprilie, cu o săptămână înaintea celui ortodox. La fel ca Paștele Ortodox, Paștele Catolic comemorează Învierea lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Cum celebrează catolicii Paștele, ce obiceiuri și ce tradiții respectă ne-a explicat monseniorul Bazilicii „Sfântul Anton de Padova“ din Constanța, Ieronim Iacob.
Câteva dintre cele mai importante tradiții din noaptea de Înviere sunt binecuvântarea focului, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, cântările adresate lui Iisus Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea Evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor. Moneseniorul Ieronim Iacob ne-a vorbit despre cum se celebrează la Constanța Paștele Catolic.
„În Sâmbăta Sfântă medităm la pătimirea şi moartea sa. Nu se celebrează Sfânta Liturghie. altarul nu are nimic pe el până după vestirea solemnă a Învierii. Cristos este în mormânt, ca atare Biserica este în tăcere. Ca să fie ilustrat misterul Sâmbetei Sfinte, credincioşii sunt îndemnaţi să venereze imaginea lui Cristos răstignit sau pus în mormânt, imaginea lui coborât în iad sau o imagine a sfintei Fecioare Maria Îndurerată. Liturghia Învierii Domnului la Biserica «Sfântul Anton de Padova» din Constanţa va începe la ora 20.00“, a precizat monseniorul Ieronim Iacob.
Acesta ne-a explicat și ce se întâmplă în noaptea Învierii care, conform unei tradiţii foarte vechi, este o priveghere în cinstea Domnului.
„Privegherea din această noapte este orânduită astfel. După o scurtă ceremonie a luminii, sfânta Biserică meditează la lucrurile minunate pe care Domnul Dumnezeu le-a săvârşit pentru poporul său începând cu Creaţia, încrezătoare în cuvintele şi promisiunile Lui, până când, apropiindu-se ziua Învierii, împreună cu cei proaspăt renăscuţi prin botez, este invitată să ia parte la masa pe care Domnul a pregătit-o poporului său, prin moartea şi învierea sa. La sfârşitul Sfintei Liturghii se merge în procesiune, pe străzile satelor şi oraşelor. Preotul poartă lumânarea pascală, iar credincioşii, lumânări aprinse din focul binecuvântat, simbolul învierii lui Cristos“, a mai adăugat monseniorul.
Parohul Bazilicii «Sfântul Anton de Padova» din Constanţa a vorbit și despre tradiția ouălelor roșii și a mielului, care este asemănătoare atât la ortodocși, cât și la catolici.
„Tradiția ouălelor roşii, prezentă la catolici, ca şi la ortodocşi, este un semn al latinității creştinismului nostru. Țăranii Romei antice obişnuiau să îngroape în pământ un ou vopsit cu culoare roşie, simbol al fecundității, pentru prosperitatea noii recolte. Tocmai cu acest înțeles al vieții celei noi a intrat oul (roşu) în tradiția creştină. Oul roşu (culoarea sângelui vărsat) ne aminteşte de sacrificiul lui Cristos şi de viața cea nouă la care ne-a făcut părtaşi prin moartea şi învierea sa. De Paşti se mănâncă carne de miel. Obiceiul este arhaic, dar în creştinism el capătă un înțeles nou. Prezentându-l pe Cristos discipolilor, Ioan Botezătorul spune: «Iată Mielul lui Dumnezeu, care ia asupra sa păcatele lumii!» Acest aliment «ritual» ne aminteşte şi el de sacrificiul lui Cristos, Mielul fără prihană, sacrificat pentru păcatele oamenilor“, a specificat parohul.
În final, acesta a transmis un mesaj tuturos credincioșilor catolici.
„Fie ca sărbătoarea Învierii Domnului Nostru Isus Cristos, Paştele, să ne aducă lumii greu încercate în aceşti ultimi ani o nouă revărsare de haruri, pace în sufletele oamenilor şi între popoare, sănătate, bucurii adevărate şi respect pentru darul vieții pe care ni l-a dobândit Cristos mort pe sfânta Cruce şi înviat din morți. Cristos a înviat! Adevărat că a înviat!“, este mesajul monseniorului Ieronim Iacob.
Mihaela GIUGLEA
Desi sunt crestin imi place sa vad si ce traditii au celelalte religii.