Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a fost anulată excluderea liberalilor care au susținut executivul Veștea. Deciziile au fost luate fără ca statutul partidului să le prevadă. Tribunalul Bucureşti a suspendat toate hotărârile Congresului Extraordinar al PNL prin aplicarea unei „aparenţe a dreptului” în favoarea „puciştilor” din PNL, după ce a constatat că deciziile de la Congres au fost adoptate în baza unui Statut modificat al partidului. Statutul nu era aprobat de instanță.
Ce decizii luaseră liberalii Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii luni motivarea deciziei luate de judecătoarea Mihaela Luciani pe data de 8 iulie, prin care a fost admisă o nouă acţiune introdusă de „puciştii” din PNL şi a dispus suspendarea hotărârilor luate de Congresul Extraordinar din 21 iunie. Concret, este vorba de hotărârile Congresului prin care Ilie Bolojan a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului; era reconfirmată poziţia PNL de a nu mai face coaliţie cu PSD; se stabilea excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susţine sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanţi din tabăra „puciştilor”, respectiv Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma şi Alina Gorghiu. Totodată, a fost aprobată modificarea Statutului PNL, pentru a se introduce formula moţiunilor în privinţa candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Naţional ca principală structură internă de conducere a PNL şi pentru a se întări disciplina de partid.
Deciziile au fost contestate în instanţă de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alţii, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuţ Stroe, Adrian Veştea şi Hubert Thuma. Excluderile s-au făcut cu încălcarea statutului *** Tribunalul susţine că PNL trebuia să înregistreze noul Statut în registrul partidelor politice, înainte de a lua decizii la Congres.
În motivarea publicată de tribunal se arată că în acest caz se reţine incidenţa prevederilor art. 997 din Codul de procedură civilă, conform cărora instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Tribunalul subliniază că, pe calea ordonanţei preşedinţiale, nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond, ci este de ajuns „un examen sumar”, pentru a verifica de partea cui este „aparenţa dreptului”. Judecătoarea Mihaela Luciani susţine că un prim aspect invocat de către reclamanţi („puciştii” din PNL, n.r.) în susţinerea aparenţei dreptului în favoarea lor este că întreaga procedură a Congresului, incluzând depunerea candidaturilor, alegerea organelor de conducere, aprobarea modificărilor statutare şi adoptarea măsurilor cu caracter sancţionator îndreptate împotriva reclamanţilor, s-a desfăşurat în temeiul unor dispoziţii cuprinse într-un proiect de modificare a Statutului care, la data adoptării acestor acte, nu intrase în vigoare şi, potrivit mecanismului statutar de adoptare, era lipsit de aptitudinea de a produce efecte juridice.
Magistratul consideră că „aparenţa de drept” este în favoarea reclamanţilor, având în vedere că întreaga procedură de convocare a Congresului, elementele de organizare şi procedura de depunere a candidaturilor, respectiv a moţiunilor în vederea alegerii organelor de conducere şi ratificarea modificărilor Statutului s-a realizat sub imperiul unui Statut modificat al partidului, neaprobat şi neînregistrat la Tribunalul Bucureşti.
Aparența de drept e în favoarea reclamanților Tribunalul reţine că aspectele organizatorice legate de convocarea şi desfăşurarea Congresului Extraordinar din 21 iunie, inclusiv posibilitatea depunerii de moţiuni şi, implicit, alegerea organelor de conducere, s-au realizat în conformitate cu noile modificări ale Statutului, „motiv pentru care apreciază că aparenţa de drept este în favoarea reclamanţilor, deoarece poziţia acestora în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condiţiile unei sumare caracterizări şi analize a situaţiei de fapt”, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
