La sfârșitul lunii martie a anului 2019, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral a încheiat contractul cu o firmă italiană pentru Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Tomis (Casino). Lucrările nu au demarat nici acum, însă, Ministerul Culturii neavizând încă niciuna dintre soluțiile tehnice propuse pentru oprirea eroziunii costiere în această zonă.
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral a demarat lucrările în cadrul proiectului „Reducerea eroziunii costiere Faza II“ (etapa 1 și etapa 2), finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, în valoare totală de 3,8 miliarde de lei. Reabilitarea zonei de coastă are o importanță majoră în conservarea ecosistemului, dar și în ceea ce privește protecția infrastructurii și siguranța oamenilor, astfel că A.B.A.D.L. a inițiat acest al doilea mare proiect de reducere a eroziunii și a contractat lucrările, deja, pentru cinci loturi (zona Stăvilarelor Edighiol și Periboina, zona Mamaia, zona Tomis Cazino, zona Agigea și Zona Eforie).
Deocamdată, lucrările de reabilitare a zonei de coastă au demarat în Mamaia, nava olandeză care va asigura preluarea nisipului de pe fundul Mării Negre, pentru a fi adus la mal și lărgite plajele, ajungând la Constanța.
Însă, în cazul lotului Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Tomis (Casino), lucrările în valoare de 28.424.402,10 lei (plus T.V.A.) nu pot demara, totul fiind oprit, deocamdată, la nivelul soluției tehnice propuse pentru oprirea eroziunii. Ministerul Culturii a respins, în lunile iulie și august a.c., proiectul prezentat pentru consolidarea taluzului şi a falezei existente, și crearea unei noi promenade, în trepte, între Poarta 1 şi Cazino, deși în 2018 avizase favorabil studiul de fezabilitate pentru această investiție necesară.
Membrii Secțiunii Tehnice de Arhitectură și Inginerie a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice au considerat că nu este posibilă avizarea proiectului tehnic propus de A.B.A.D.L. pentru stoparea eroziunii costiere, deoarece va modifica semnificativ faleza, percepția asupra Cazinoului și se alterează relația cu marea a întregii zone, a cărei valoare culturală excepțională a devenit emblematică pentru oraș. Adică nu își doresc ca actuala construcție de susținere a promenadei să fie mascată în spatele anrocamentelor propuse a se amplasa lângă zidul cu moloane de sub faleză, mai ales că acestea ar mări distanța dintre promenadă și apă. Deși Administrația Bazină a propus și realizarea a încă unei promenade în mijlocul acestora, așa că locuitorii se vor putea bucura în continuare de apropierea de apă.
„Am propus îndepărtarea apărării de mal existente pe o lungime de aproximativ 790 de metri, execuţia unei protecţii noi de mal pe aceeși lungime și refacerea platformei pietonale din partea de vest a Cazinoului. Dar ne-am blocat din cauza diferențelor de optică, ni s-a transmis să îmbinăm mai bine cerințele impuse de protecția costieră cu viziunea arhitecturală, să protejăm zona în special fără să acoperim zidul cu moloane“, ne-a explicat Nicușor Buzgaru, manager de proiect din partea A.B.A.D.L.
Schemele de amenajare costieră au fost determinate în urma modelării modului de acțiune a valurilor asupra țărmului și a evoluției liniei de coastă ulterior implementării lucrărilor, astfel încât să se asigure realizarea unor proiecte de calitate, rezistente în timp la acțiunea agresivă a mării, în special în perioadele reci.
Administrația Bazinală a fost nevoită, așadar, să propună o nouă soluție tehnică, ceea ce a și făcut, de această dată îmbinând partea emersă, vizibilă a structurii de protecție (ce va fi aproape la același nivel cu protecția existentă, deci nu va fi acoperit zidul) cu o parte submersă, mult extinsă sub apă, pentru a nu îndepărta marea de turiști, așa cum s-a solicitat.
„Soluția nouă propusă diferă substanțial de cea inițială, care a fost respinsă, dar nu putem modifica totul, deoarece altfel s-ar modifica și costurile aferente lucrărilor și nu ne-am mai încadra în buget, ar trebui să anunțăm autoritatea de management a fondurilor europene, iar toate aceste schimbări ar însemna și mai mult timp pierdut, iar noi trebuie să finalizăm lucrările până la sfârșitul anului 2023“, ne-a explicat Nicușor Buzgaru.
Rămâne de văzut ce va decide Ministerul Culturii, oricum modificarea soluției tehnice impune și reluarea în parte a unor etape de proiectare și, eventual, reavizare, plus modificări ale prevederilor contractuale, așa că lucrările nu mai pot demara până la sfârșitul acestui an.
Totuși, reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral sunt încă optimiști și nu cred că există riscul pierderii finanțării europene pentru reabilitarea coastei litorale din zona Cazinoului Constanța și consideră că mai bine se mai întârzie o lună, decât să fie apoi urâți pe veci de către locuitori și turiști.
Valentin ISPAS
