Muzeul Județean „Ștefan cel Mare“ Vaslui anunță că filmările din cadrul proiectului „CTITORII ȘTEFANIENE – Cronici peste timp“ prind contur, chiar în inima locurilor unde s-a scris istoria Moldovei.
Până în acest moment, camerele de filmat au surprins povestea vie a patru monumente istorice cu rezonanță puternică pentru identitatea noastră culturală:
Cetatea de Scaun a Sucevei – fortăreață simbolică, martoră a gloriei voievodale
Ridicată cu scop strategic, dar păstrând o demnitate arhitecturală remarcabilă, Cetatea de Scaun a fost reședința voievodală a lui Ștefan cel Mare și bastionul de neclintit al Moldovei în fața invaziilor otomane. Nu este doar o fortificație, ci un simbol al continuității statale și al curajului, o emblemă a rezistenței românești în Evul Mediu.
Curtea Domnească a Sucevei – spațiul deciziilor domnești, unde Moldova era guvernată zi de zi
În umbra cetății, dar nu mai puțin importantă, Curtea Domnească a fost centrul administrativ, politic și ceremonial al Moldovei medievale. Aici funcționa cancelaria domnească, se redactau documente oficiale, se țineau judecăți și se contura destinul țării. Locul unde voievodul nu doar apăra, ci și guverna.
Curtea Domnească din Piatra Neamț – una dintre cele mai bine păstrate ctitorii ale lui Ștefan cel Mare
Monumentul istoric din Piatra Neamț reflectă măiestria arhitecturală și prestigiul domniei în această parte a Moldovei. Împreună cu Turnul-clopotniță și Biserica „Sf. Ioan Domnesc“, formează un ansamblu care respiră armonie și istorie.
Cetatea Neamț – bastion legendar al apărării Moldovei, cu ziduri ce încă poartă ecoul veacurilor
Poate cea mai romanticizată dintre toate, Cetatea Neamț este legată de legende și povești cu o puternică încărcătură simbolică. A fost un bastion al apărării moldovenești, dar și un spațiu al onoarei, al devotamentului și al sacrificiului. De pe meterezele sale se vede nu doar ținutul Neamțului, ci o întreagă epocă de glorie.
La filmări au participat deja nume importante ale scenei românești: Marius Bodochi, Ofelia Popii, Tiberiu Păun și Dani Popa, actori care au adus emoție, forță și rafinament artistic în redarea poveștilor acestor ctitorii ștefaniene.
Fiecare monument istoric va fi prezentat printr-un scurtmetraj, ce va putea fi vizionat din luna octombrie a.c., pe platforma digitală www.ctitoriistefaniene.ro – un spațiu on-line dedicat patrimoniului ștefanian, unde trecutul va putea fi descoperit altfel: prin imagine, sunet, emoție și interpretare.
Filmările vor continua în perioada următoare, în celelalte locații istorice incluse în proiect, iar noi abia așteptăm să vă spunem – în imagini – povestea fiecărei ctitorii, pe rețelele de socializare, pentru moment.
Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și face parte din sesiunea I/2025 de finanțări nerambursabile – Aria Patrimoniu Cultural Material.
V.I.
