Furtuna nu îi sperie de obicei pe locuitorii bimilenarului nostru oraș. Ne-am obișnuit cu crivățul, cu valurile și cu vântul puternic ce bate mai tot timpul, în sezonul rece, sau chiar și cu marea înghețată la mal. Există chiar și o glumă pe care o spunem adesea turiștilor, că „la noi, vântul bate o singură dată: din aprilie anul acesta, până în aprilie anul viitor!”. Și totuși, au existat momente în istoria urbei când stihiile naturii au fost mult prea dezlănțuite și au pus în pericol viața localnicilor sau a marinarilor aflați în apropierea portului – au relatat reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Unul din episoadele teribile de acest gen a avut loc în noaptea de 18 spre 19 ianuarie 1931, iar în zilele următoare, după numeroase distrugeri, ziarele locale și chiar naționale titrau pe prima pagină titluri și intertitluri precum: „Dezastru la Constanța, cauzat de Uragan – Numeroase imobile dărâmate – Instalații de telefon, telegraf și iluminat electric deteriorate complect – Comunicațiile cu județul, întrerupte – Ciclon pe Marea Neagră – Nu s-a știut nimic de soarta multor vapoare – Trenuri sistate – Pagube în port – Furtună violentă – viteza 150 km/oră – Legătura cu restul țării, întreruptă„.
Pe 22 ianuarie 1931, ziarul Dacia făcea o radiografie completă a ceea ce se întâmplase în zilele de 18 și 19: „Un fenomen neobișnuit – a părut să fie și cutremur. S-au produs descărcări electrice, case au fost distruse la periferie, vântul a desprins acoperișuri de pe mai multe clădiri și chiar în centru a spart vitrinele la prăvălii. S-a produs o panică de nedescris, arbori dezrădăcinați, stâlpi smulși, uzinele electrice au întrerupt furnizarea de curent. Tot orașul în întuneric, iadul a coborât pe pământ iar dimineață era ca după bombardament”. Evident, probleme deosebite au fost și pentru vasele aflate în Marea Neagră, în apropierea coastei constănțene, ele fiind surprinse de ciclon. Navele s-au adăpostit pe unde au putut, unele s-au rătăcit și au trimis prin radiograme SOS-uri și semnale de ajutor. Navele Angora (Germania), Gen. Churchill (Marea Britanie) Unterwalden (Olanda) și Principesa Maria (România) au fost surprinse de furtună și au suferit avarii serioase. Probleme a avut și vaporul Regele Carol care a avut avarii serioase și s-a rătăcit timp de 48 de ore, ajungând în Portul Constanța abia pe 21 ianuarie.
În tot cursul zilei de 19 ianuarie nu a sosit în oraș niciun tren. Județul și drumurile sale au fost acoperite de troiene de zăpadă, iar multe mașini au fost blocate. Totul a revenit la normal, într-un final, iar viața și-a reluat cursul obișnuit. De pe urma uraganului din 18/19 ianuarie 1931 au rămas doar rândurile consemnate în gazetele vremii.
Pe 18 ianuarie 1935 nu a mai fost furtună la Constanța. Ziarul Dobrogea Jună ne informează că în acea zi a venit într-o scurtă vizită Regina Maria. Ea a ajuns dimineață cu trenul său personal în stația Palas și apoi vagoanele regale au fost decuplate și duse de o nouă locomotivă până în port, la Pavilionul Regal (Cuibul Reginei). „La orele 11 MS Regina Maria a descins din vagon…muzica marineri regale române a intonat Imnul Regal iar o companie de onoare a dat onorurile. Marinarii de pe vasele de război au salutat prin urale…” (Dobrogea Jună, 19 ianuarie.) Însoțită de comandanții Marinei Române, de oficialități locale și de diplomați străini, regina Maria a urcat la bordul crucișîtorului britanic Devonshire, unde a asistat la o defilare și unde apoi a luat prânzul. La orele 17.00, regina s-a întors la Palas și a plecat spre capitală.
Reclama zilei – Hotel Bulevard, trecut sub administrația cunoscutei firme frații Târpa, închiriază Camere cu luna. Prețuri reduse. Camerele fiind elegant mobilate, cu instalațiune modernă, apă curentă, băi în hotel și sobe de teracotă oferă cele mai mari avantaje locatarilor.
Mențiune – Hotelul se afla în Piața Basarab, la intersecția străzilor DA Sturdza (astăzi Revoluției din 22 decembrie 1989), Basarab și Remus Opreanu. Clădirea există și astăzi, vizavi de Direcția pentru Agricultură.
L.B.
