Curtea Constituțională a României (CCR) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) sunt două autorități care au ajuns în atenția opiniei publice prin prisma deciziei de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale, de către CCR. Liderul AUR, George Simion, a contestat hotărârea la ÎCCJ, și Călin Georgescu, candidat la prezidențiale, a precizat că va recurge la aceeași metodă. Doar că decizia CCR nu poate fi contestată la nicio instanță: „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“, potrivit CCR. Dacă în edițiile trecute am arătat ce statut au judecătorii Curții Constituționale a României și cine sunt aceștia, în articolul de față vom face același lucru despre Înalta Curte de Justiție a României.
Conform art. 20 din Legea nr. 304/2022, privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în România funcționează o singură instanță supremă, denumită Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate juridică și cu sediul în capitala țării.
ÎCCJ asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale.
Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți sunt numiți de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dintre judecătorii Curții Supreme care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare. Pentru a ajunge la Înalta Curte, un judecător trebuie să susțină un examen de promovare.
Conducerea ÎCCJ se exercită de președinte, doi vicepreședinți și de Colegiul de conducere.
Curtea Supremă este organizată în:
- Secția I civilă;
- Secția a II-a civilă;
- Secția penală;
- Secția de contencios administrativ și fiscal;
- Secțiile Unite.
Totodată, funcționează: Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii; Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și Completurile de 5 judecători.
De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru: soluționarea, în condițiile prevăzute de lege, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței ÎCCJ și sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare.
Conducerea ÎCCJ:
- Corina-Alina Corbu – președinte
- Rodica Cosma – vicepreședinte
- Mariana Constantinescu – vicepreședinte
- Elena Carmen Popoiag – președinte Secția I Civilă
- Marian Budă – președinte Secția a ll-a Civilă
- Elena Diana Tămagă – președinte Secția de Contencios Administrativ și Fiscal
- Eleni Cristina Marcu – președinte Secția Penală
Colegiul de conducere:
- Corina-Alina Corbu – președinte
- Mariana Constantinescu – vicepreședinte
- Rodica Cosma – vicepreședinte
- Elena Carmen Popoiag – președinte Secția I Civilă
- Lavinia Curelea – judecător Secția I Civilă
- Marian Budă – președinte Secția a ll-a Civilă
- Marioara Isailă – judecător Secția a II-a Civilă
- Eleni Cristina Marcu – președinte Secția Penală
- Adriana Ispas – judecător Secția Penală
- Elena Diana Tămagă – președinte Secția de Contencios Administrativ și Fiscal
- Ionel Barbă – judecător la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Cât despre deciziile CCR, acestea nu pot fi contestate.
„Avizul emis pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României este singurul act al Curții care are un caracter consultativ. Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. În consecință, toate autoritățile publice sunt obligate să respecte deciziile și hotărârile Curții Constituționale. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. În consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează să respecte întru totul atât considerentele, cât și dispozitivele acestora. În acest sens sunt Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995, Decizia nr.1415/2009, Decizia nr. 414/2010, Decizia nr. 415/2010“, potrivit CCR.
Liliana BELCIUG
Citește și:
