În urma publicării articolului „Constanța este în insolvență?! Felicia Ovanesian a explicat motivele pentru care crede că orașul este în faliment”, publicat Focus Press în data de 13 august a.c., Primăria Municipiului Constanța solicită publicarea următorului drept la replică:
Subvenții la termie
Prețul de producție a energiei termice a crescut de la 437,82 lei/MWh la 499,16 lei/MWh, iar tariful pentru populație a urcat de la 403,43 lei/MWh la 413,73 lei/MWh. Aceste valori sunt mai mici decât în 2023 și similare cu cele din vara 2024 (~494,39 lei/MWh). Diferența este acoperită din subvenții tocmai pentru a proteja populația, nu din motive de „risipă”. Creșterea vine din scumpirea combustibililor și a energiei, nu din decizii administrative defectuoase.
Împrumuturile de la bugetul local pentru societățile subordonate
Împrumuturile către societățile subordonate sunt strict rambursabile și au fost contractate cu destinații bine definite:
- Termocentrale – finanțarea a fost acordată pentru achiziția combustibilului necesar funcționării în sezonul de iarnă 2024–2025. Această măsură a fost necesară deoarece societatea nu dispunea de resurse proprii suficiente pentru a acoperi integral aceste achiziții, existând un decalaj între momentul producerii și livrării energiei termice către consumatorii SACET și momentul încasării contravalorii de la aceștia.
- Patrimoniu Constanța Litoral – împrumutul a fost acordat pentru asigurarea fondurilor necesare începerii activităților de administrare, întreținere și exploatare a Cazinoului, un obiectiv de investiții de interes cultural major pentru municipiul Constanța.
Aceste finanțări au caracter temporar și urmăresc asigurarea continuității serviciilor și valorificarea patrimoniului local, fără a reprezenta o povară permanentă pentru bugetul municipalității.
Supraevaluări ale proiectelor și blocarea concurenței
Valoarea proiectelor este stabilită pe baza devizelor actualizate la prețurile pieței și conform ghidurilor de finanțare. Licitațiile sunt publice și monitorizate, iar caietele de sarcini sunt elaborate pentru a asigura concurența, nu pentru a o restricționa. Fiecare proiect are dirigenție de șantier și supraveghere tehnică, iar recepția finală se face doar după corectarea deficiențelor.
Cheltuieli neeligibile mari
Cheltuielile neeligibile nu sunt „risipă”, ci costuri pe care finanțările nerambursabile nu le acoperă, dar sunt necesare pentru implementarea proiectelor – de exemplu diferențe de preț la materiale, lucrări suplimentare impuse de situația din teren sau creșterea TVA. Aceste costuri sunt justificate, documentate și supuse verificării înainte de plată.
Creșterea „aberantă” a salariilor
Se invocă „creșteri salariale aberante” pentru funcționari și conducere. În fapt, mărirea s-a aplicat o singură lună, în decembrie 2024, după care, conform măsurilor naționale, s-a revenit la nivelul din noiembrie 2024. Nu a existat o creștere permanentă, iar impactul bugetar a fost minim.
Nicio supraveghere a modului de executare a contractelor
Contrar afirmațiilor privind lipsa de supraveghere, fiecare proiect are contract de dirigenție de șantier sau supervizare, plus un consilier din Primărie care monitorizează execuția. Recepția finală nu se va face decât după remedierea tuturor deficiențelor, costurile fiind acoperite din garanțiile reținute.
Costuri cu studii pentru proiecte care ulterior nu se mai realizează
Nu este adevărat că „se fac studii degeaba”. Chiar dacă unele proiecte nu au prins finanțare în prezent, documentațiile rămân valabile și pregătite pentru viitoarele apeluri de fonduri. Aceasta este o practică normală în administrațiile care lucrează pe termen mediu și lung”;
Reducerea programului CT Bus și „subfinanțarea” companiei
Reducerea de circa 10% a curselor a vizat traseele cu grad foarte scăzut de ocupare, pentru eficientizarea consumului de combustibil și a resurselor. Finanțarea CT Bus se face conform legii. Problema reală este absența sistemului de e-ticketing, neimplementat de 4–5 ani, care ar permite o statistică exactă a călătorilor și ar reduce frauda estimată la peste 40% din bilete. Aceasta este o chestiune de management intern, nu de subfinanțare.
Iluminatul întrerupt la ora 4
Programul de iluminat public este stabilit în funcție de orele de răsărit/apus și de traficul rutier/pietonal redus în anumite intervale, menținând siguranța cetățenilor și reducând cheltuielile cu energia electrică. Economiile sunt monitorizate lunar și programul poate fi ajustat în funcție de contextul bugetar și nevoile comunității.
Salubritate cu 40% mai ieftină și Mamaia „nemăturată”
Bugetul pentru salubritate a scăzut cu aproximativ 13%, nu cu 40%, ca urmare a optimizării serviciilor. În Mamaia, în extrasezon, activitățile de curățenie sunt reduse corespunzător volumului scăzut de activitate turistică, ceea ce este o practică normală și eficientă din punct de vedere bugetar.
Lipsa prioritizării investițiilor
Municipiul implementează un program coerent de investiții, finanțat din fonduri europene, guvernamentale și locale. Împrumuturile contractate sunt destinate proiectelor cu impact direct asupra comunității, precum reabilitarea liceelor, modernizarea Teatrului de Stat, achiziția de autobuze electrice, îmbunătățirea mobilității urbane, Creare spital modular pentru consolidarea capacității medicale a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și finalizarea etapelor II și III ale rețelelor termice.
Concluzie: Municipiul Constanța nu se află în faliment. Administrația locală aplică decizii bugetare responsabile, investește în infrastructură esențială și optimizează cheltuielile. Împrumuturile contractate sunt instrumente pentru dezvoltare, iar proiectele aflate în derulare vor aduce beneficii directe cetățenilor pe termen mediu și lung. Termeni precum „faliment” sau „insolvență” folosiți în acest context sunt incorecți și induc publicul în eroare”
