Primul caz de infectare cu virusul West Nile din acest sezon a fost confirmat la un bărbat din judeţul Prahova, care a locuit mai multe săptămâni în comuna buzoiană Beceni. Potrivit dr. Carmen Scântei de la Direcţia de Sănătate Publică Buzău, virusul West Nile a fost confirmat la un bărbat de 66 de ani, originar din Prahova, care a locuit în comuna Beceni înainte de a fi infectat, scrie News.ro. În urma anchetei epidemiologice, s-a stabilit că bărbatul a locuit la Beceni în perioada 16 mai-1 iunie, unde a fost înțepat de ţânţar şi a dezvoltat meningită cu virus West Nile.
Bărbatul a fost tratat în spital, în judeţul Prahova. Este primul caz de acest gen înregistrat în acest sezon cald în judeţul Buzău şi în regiune. Cazul a fost anunţat şi pe pagina de Facebook a Primăriei Beceni. Primarul comunei, Laurentiu Constantin, a anunţat că a dispus dezinsecţia în zona casei de vacanţă a prahoveanului şi în imprejurimi, unde sunt băltiri de apă.
În sezonul 2019, în perioada 3 iunie – 27 noiembrie, au fost înregistrate 66 cazuri de infecţie cu virusul West Nile. S-au inregistrat opt decese: Călăraşi – 1, Constanţa – 1, Bucureşti – 1, Buzău – 1,Iaşi – 1, Olt – 1, Teleorman – 1 şi Vrancea – 1.
Semnele infectării cu virusul West Nile
Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, semnele infectării cu virusul West Nile sunt febră, durere de cap intensă, dureri musculare, vărsături, erupţii cutanate, iar persoanele care prezintă aceste simptome trebuie să meargă la cel mai apropiat cabinet medical. Totuși, potrivit sursei citate, aproximativ 80% dintre persoanele infectate cu West Nile nu au simptome.
„În cazurile severe, care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecţiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apărea şi alte simptome: rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară„, spun specialiştii.
Cum ne protejăm de țânțari
Principalele măsuri de protecţie recomandate de Ministerul Sănătății sunt: evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; utilizarea substanţelor repelente de ţânţari; montarea de plase la ferestrele locuinţelor pentru a împiedica pătrunderea ţânţarilor; limitarea deplasărilor în zonele cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.); asigurarea măsurilor de desecare a băltirilor de apă din jurul gospodăriilor; îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei şi a gunoiului menajer.
Pentru a preveni îmbolnăvirile prin boli transmise de ţânţari, și specialiștii din Institutul ”Cantacuzino” au făcut o listă de recomandări:
- evitarea expunerii la înţepături de ţânţari între apusul de soare şi zorii zilei, când ţânţarii au cea mai mare activitate, sau îmbrăcarea unor bluze cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi șosete;
- utilizarea de substanţe repelente, care conţin DEET (N,N-diethyl-3-methylbenzamide), pe părţile neacoperite ale corpului;
- evitarea pătrunderii ţânţarilor în case prin montarea de plase la uşi şi ferestre;
- folosirea benzilor impregnate cu permethrin în zonele unde nu este posibilă evitarea intrării ţânţarilor în camera de dormit;
- utilizarea, în interiorul locuinţei, a spray-urilor sau a altor produse insecticide, dar și a uleiurilor aromatice pe bază de lavandă sau ulei de crizantemă;
- aplicarea de permethrin pe haine, plase de ţânţari, pereţii cortului sau pe alte materiale, dar nu pe piele;
- eliminarea apei stagnate, prin golirea recipientelor de colectare a apei pluviale, a jardinierelor, bidoanelor şi găleţilor, îndepărtarea anvelopelor uzate din curţi, curăţarea jgheaburilor înfundate, îndepărtarea gunoiului menajer.
”Din punct de vedere al condiţiilor favorizante pentru înmulţirea ţânţarilor, apa este elementul cel mai important. În ciclul de viaţă al ţânţarului, stadiile de larvare şi de pupă, se întâmplă în apă. Însă, larvele de ţânţari nu pot să supravieţuiască în ape foarte adânci, pentru că au nevoie să respire aer. Așadar, bălţile cu apă puţin adâncă şi cu apă stătută, cu sau fără vegetaţie, precum şi zonele de mlaştină sau băltire a apei sunt favorizante dezvoltării larvelor. În zona oraşelor, subsolurile blocurilor, mai ales dacă sunt inundate, constituie, de asemenea, locuri propice pentru dezvoltarea acestor mici vietăţi periculoase, dezvoltare grăbită și de căldura sezonului estival”, se arată pe pagina de Facebook a Institutului Cantacuzino.
