Un proces pe contencios administrativ, în care o societate din județul Tulcea a chemat în judecată Administrația Bazinală de Apă ”Dobrogea Litoral” (ABADL), tocmai s-a termina, recent, la Curtea de Apel, în defavoarea firmei reclamante. Vorbim despre un litigiu între două entități partenere, între care există un contract de prestări servicii încheiat în urma unei licitații. Cei de la ABADL au câștigat procesul, prin prisma faptului că acțiunea introdusă de firma parteneră s-a prescris.
Între ABADL și societatea tulceană Ricostar SRL a fost încheiat, în 2018, un contract având ca obiect execuția proiectului „Punți hidrometrice la staţiile hidrometrice amplasate pe râurile din Dobrogea, judeţele Constanţa şi Tulcea”, contract care a fost ulterior prelungit succesiv prin acte adiţionale, până în decembrie 2024.
Contractul a fost încheiat în urma unei licitații organizată pe SEAP, iar atribuirea s-a făcut la data de 23 august 2018, prin procedură simplificată, valoarea estimată a contractului fiind de 1.256.134,45 de lei.
Reprezentanții societății au cerut, ulterior, în 2024, în instanță, pe contencios administrativ, obligarea ABADL la plata sumei de 90.441,77 lei, reprezentând costurile suplimentare pretins suportate de firmă ca urmare a creșterii salariului minim în domeniul construcțiilor la suma de 3.000 lei/lună, în perioada ianuarie 2019 – decembrie 2024, pentru lucrările executate.
Reclamanta a invocat modificarea unilaterală a cadrului legislativ în materie salarială prin OUG nr. 114/2018, normativ care a introdus un salariu minim brut diferențiat pentru domeniul construcțiilor începând cu 1 ianuarie 2019, în cuantum de 3.000 lei lunar, înlocuind pragul anterior de 1.900 lei, aplicabil la momentul semnării contractului.
În acest context, reclamanta a susţinut că a fost obligată să suporte costuri suplimentare, nerecunoscute de autoritatea contractantă, şi a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 90.441,77 lei.
Reclamanta a solicitat și obligarea ABADL la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea litigiului.
În motivarea cererii, reprezentanții societății au susținut că ABADL a refuzat în mod nejustificat actualizarea prețului contractului în raport cu noile dispoziții legale, deși ar fi fost obligată conform unor normative.
În dovedirea pretențiilor, reclamanta a arătat că a adresat autorității contractante mai multe notificări și solicitări de modificare a contractului, fără a primi un răspuns expres de refuz până în luna octombrie 2024.
A arătat, de asemenea, că lucrările contractate au fost executate în proporție de peste 90%, fiind recepționate prin procese-verbale semnate de ambele părți, și că ABADL a semnat în aprilie 2021 un borderou de producție cu mențiunea „Total realizat în prețuri ofertate la licitație”, ceea ce echivalează cu o recunoaștere a dreptului său la o plată suplimentară.
Ce spun cei de la ABADL
La rândul lor, reprezentanții ABADL au invocat prescripția dreptului la acțiune, că cererea este formulată tardiv, având în vedere că lucrările pentru care se solicită costuri suplimentare au fost recepționate în perioada 2021–2023, iar termenul general de prescripție de 3 ani s-ar fi împlinit anterior introducerii acțiunii.
Ei spun că, deși a fost aplicată ajustarea valorii contractului în baza O.G. nr. 15/2021 pentru prețurile materialelor aferente unor punți neexecutate la data respectivă, nu există temei legal pentru ajustarea valorii manoperei în temeiul O.U.G. nr. 114/2018, întrucât prevederile acesteia nu ar fi aplicabile contractului încheiat anterior intrării în vigoare a actului normativ, iar obligația de plată a salariului minim de 3.000 lei revine exclusiv angajatorului, nu beneficiarului contractului.
De asemenea, pârâta a invocat faptul că în cadrul propunerii financiare depuse în anul 2018 nu a fost indicat prețul unitar pentru manoperă, iar suma solicitată de reclamantă nu este fundamentată printr-o justificare detaliată a elementelor de cost.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției prescripției, susținând că refuzul expres al pârâtei a fost comunicat abia în octombrie 2024, iar până la acel moment negocierile au fost deschise, menținând astfel suspendarea termenului de prescripție.
În instanță
În urmă cu câteva luni, instanța de fond, Tribunalul Constanța, a admis acțiunea, obligând ABADL să achite suma de bani pretinsă, plus cheltuielile de judecată:
”Admite cererea formulată de reclamanta RICOSTAR SRL în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 90.441,77 lei reprezentând costurile suplimentare generate de creşterea salariului minim în domeniul construcţiilor. Obligă pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru în valoare de 1808,84 lei. Cu drept de a formula apel în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei hotărâri”, potrivit sentinței pronunțată la data de 17 iunie 202.
Mai departe, așa cum era firesc, ABADL a declarat apel, în luna iulie, care a fost soluționat în luna noiembrie.
În apel, instanța a constatat că, într-adevăr, a intervenit prescriptia, motiv pentru care a schimbat integral sentința Tribunalului și a respins acțiunea societății din Tulcea, decizia fiind definitivă.
Daniel ALBU
