Procesul prin care o societate veche, de pe vremea vechiului regim comunist, revendică baza nautică a Clubului Farul a ajuns la Curtea de Apel. Instanța de fond a respins acțiunea ca nefondată.
La Tribunalul Constanța a fost înregistrată, în 2018, o acțiune în revendicare depusă de o societate veche, înființată înainte de ’89, împotriva administrației locale și a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor, a Ministerului Tineretului și Sportului, și a Clubul Sportiv Farul Constanța. Firma solicită drept de proprietate asupra bazei nautice a Clubului Farul, situată pe malul Lacului Siutghiol, în zona Campus.
Context
Toată povestea începe în perioada comunistă, pe la jumătatea anilor ’70, când fostul SOMACO SA a construit, pe malul lacului, un imobil pentru relaxare, fără acte, după cum susțin unele voci din fosta conducere a Clubului Farul. Reprezentanții acestuia spun că acel imobil funcţiona fără nicio autorizaţie eliberată de Primărie. Câţiva ani mai târziu s-ar fi descoperit ilegalitatea, iar directorul general de atunci, împreună cu aproape toţi subordonaţii, au fost la un pas de a fi condamnaţi, toate acestea pe vremea vechiului regim comunist.
Potrivit unor persoane din dosar, pentru a scăpa, conducerea societăţii ar fi cedat imobilul Clubului Sportiv Farul Constanţa, care l-a transformat în Bază Nautică de kaiac-canoe, aşa cum apare şi în ziua de azi, folosită pentru sporturi de performanţă.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii 69/2000 (Legea Educaţiei Fizice şi Sportului), baza nautică a intrat în proprietatea Ministerului Tineretului şi Sportului, care a dat-o în folosinţă Clubului Farul Constanţa, cel care o folosea deja. Mai departe, pentru a-l putea intabula, Clubul Farul trebuia să obţină de la Primăria Constanţa şi terenul de sub baza sportivă.
Primăria a intabulat terenul, deși taxele erau plătite de altcineva
În 2000, Consiliul Local a aprobat intabularea bazei, după care a început seria proceselor cu firma despre care se spune că o construise ilegal, fosta SOMACO, actuala SMC Prefabricate pentru Construcţii SA.
Pe deoparte, reprezentanții clubului susțin că, potrivit legislației post-decembriste, în cazul direcţiilor sau cluburilor sportive care au în folosinţă anumite baze sau terenuri, acestea deveneau, prin efectul legii, proprietatea publică a statului, iar clubul urma să administreze această bază pe toată perioada existenţei lui, în timp ce terenul aferent era în concesiune de la Consiliul Local. Prin urmare, numai prin instanță se putea obține dreptul de proprietate asupra acestuia.
Pe de altă parte, conducerea societății care îl revendică, intrată în faliment, susține că această bază sportivă a fost construită așa cum se proceda în perioada respectivă, cu aprobări obținute de la Ministerul Industriei. Cu alte cuvinte, terenul nu ar fi fost al Primăriei Constanţa, ci ar fi aparținut întreprinderii, iar întreprinderea aparţinea Ministerului Industriei.
Mai mult decât atât, administratorul special al acestei societăți susține că toate taxele și impozitele pe teren și pe clădire, începând din anii ’70, de la înființare, până în prezent, au fost plătite de SMC Prefabricate pentru Construcții SA. În urmă cu câțiva ani, conducerea acesteia susținea că Primăria a intabulat proprietatea fără a avea un titlu de proprietate, în baza unui simplu protocol, pe vremea lui Radu Mazăre, mai ales că Municipalitea deținea un imobil în imediata vecinătate a bazei sportive.
Odată ce cauza a ajuns în instanță, după judecarea acesteia, Tribunalul a respins-o ca nefondată, însă sentința civilă a fost atacată cu apel, acesta fiind înregistrat miercuri, 17 mai a.c. Urmează ca instanța să stabilească primul termen de judecată în apel.
Daniel ALBU