Prăbușirea elicopterului SMURD în Lacul Siutghiol a scos la iveală, așa cum se întâmplă după fiecare tragedie, o serie de nereguli în sistem. De la faptul că aeronava nu îndeplinea condiţiile tehnice pentru a opera pe mare, modul de intervenție și până la schimbarea destinației pentru care elicopterul a fost achiziționat cu finanțare europeană.
În urmă cu șase ani, două cadre medicale și doi angajați ai MAI mureau după ce elicopterul SMURD în care se aflau, s-a prăbușit în Lacul Siutghiol.
Medicul Laura Vizireanu de la SMURD Constanţa avea 39 de ani, asistenta medicală Gabriela Camelia Harton avea 38 de ani, pilotul elicopterului, comandor Petre Corneliu Cătuneanu avea 47 de ani, iar copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel, 42 ani.
În urmă cu un an, pe 16 decembrie 2019, procurorii anunțau clasarea dosarului. Nu au avut pe cine trage la răspundere pentru prăbușirea elicopterului, iar pentru celelalte fapte din dosar, legate de securitatea în muncă și modul de intervenție, fiind ceva atipic și nespecificat pe undeva.
În momentul producerii accidentului, elicopterul se întorcea dintr-o misiune aeromedicală, după ce transportase un pacient la Spitalul Judeţean Constanţa.
Conform MAI, temperatura apei lacului Siutghiol, în momentul prăbuşirii elicopterului, era de 2 grade Celsius, iar supravieţuirea conştientă a victimelor accidentului ar fi putut fi de cel mult 12 minute, iar supravieţuirea generală de cel mult 20 de minute.
În schimb, legat de același elicopter, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat definitiv în vara anului 2020, la 4 ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu.
C.S.
