O nouă decizie ȘOC vine din sfera justiției și se referă la modul în care tratează justiția noțiunea de ”suspendare din funcție ca urmare a demarării unei anchete penale” a funcționarului public. Mai nou, potrivit unei decizii ale celei mai mari și impunătoare instanțe din România, funcționarii publici și chiar demnitarii pot profita din plin de unele lacune legislative din sfera penalului, chiar pot sta liniștiți să își vadă de treabă. De ce? Pentru că acum justiția le oferă și o ”portiță” de scăpare.
Vorbim despre o ”portița” care exista și până acum, dar era cam neclară. Acum, grație unei decizii a Înaltei Curți, aceasta a devenit mult mai vizibilă și îi ”invită” pe funcționarii publici certați cu legea să treacă pragul liniștiți, oferindu-le posibilitatea să își păstreze funcțiile și beneficiile.
Concret: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a publicat, recent, o decizie, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit căreia:
”Sesizarea instanţei penale cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei nu echivalează cu trimiterea în judecată şi, prin urmare, nu constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, conform dispoziţiilor art. 513 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Obligatorie, pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 iunie 2026”, potrivit deciziei instanței supreme.
Ce vrea să spună autorul? Spune că un funcționar public este prins în flagrant, poate lua mită cu nemiluita, poate fi cercetat pentru abuz în serviciu sau pentru alte zeci de astfel de infracțiuni, dar dacă își recunoaște faptele în fața procurorilor, iar instanța aprobă acest acord de recunoaștere, el trebuie să-și vadă liniștit de treabă în continuare la locul de muncă.
Nimeni nu trebuie să-l mai deranjeze sau să-l suspende din funcție, pentru că acest Cod administrativ în vigoare prevede această măsură, a suspendării din funcție, doar pentru cei TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ! Iar, așa cum a subliniat Înalta Curte, acordul de recunoaștere a vinovăției nu coincide cu trimiterea în judecată, ceea ce îl scutește pe funcționarul vizat de stres. Mai mult decât atât, nici alte drepturi ale sale nu trebuie afectate, chiar dacă, într-un final, vorbim despre infracțiuni comise prin prisma funcției, situație în care nu mai putem vorbi despre prezumția de nevinovăție (dat fiind recunoașterea faptelor comise – n.r.).
Practic, recunoașterea vinovăției te ține în funcție, trimiterea în judecată te suspendă.
De la ce a pornit
Înalta Curte a fost sesizată cu soluționarea acestor chestiuni de drept de către Curtea de Apel Constanța, cu privire la dosarul Viorelei Mirabela Călin, fost secretar al Municipiului Constanța, implicată în fraudarea unui concurs pentru ocuparea unei funcții publice.
Practic, acest caz care a aruncat justiția în aer a plecat de la Constanța și reprezintă cutia Pandorei pentru toți funcționarii corupți.
Mirabela Călin a fost demisă din funcție în urma condamnării, asta după ce și-a recunoscut vinovăția. Ulterior s-a adresat instanței și a cerut anularea dispoziției de suspendare/demitere din funcție, ba a cerut și despăgubiri privind drepturile bănești care îi reveneau în perioada în care a fost ”trasă pe dreapta”.
Întrucât situația nu era foarte clară, Curtea de Apel a sesizat, la începutul acestui an, Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: ”Dacă sesizarea instanţei penale cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă/echivalează cu trimiterea în judecată şi prin urmare, constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public”.
Odată cu publicarea soluției ÎCCJ, potrivit căreia funcționarii care și-au recunoscut infracțiunile pentru acer au fost anchetați nu trebuie suspendați sau demiși, chiar dacă au fost condamnați, adică, mai pe românește: justiția ”s-a spălat pe mâini”, singura soluție mai poate veni din partea angajatorilor care pot demara cercetări disciplinare împotriva acestor funcționari. Dar aici depinde în ce fel de relații sunt șefii cu funcționarii vizați.
Cazuri concrete la Constanța
La malul mării au fost, de-a lungul timpului, multe cazuri de acest fel, în care funcționari publici, unii chiar cu funcții importante, au ”călcat pe bec”, apoi au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, dar au fost și suspendați din funcție.
Primul exemplu este cel menționat mai sus, al Mirabelei Călin – fost secretar general al Primăriei Constanța și funcționar public de conducere în cadrul aparatului de specialitate al primarului. A fost vizată de o anchetă a procurorilor DNA Constanța, finalizată prin încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.
Iulia-Cristina Cabrancea, fost inspector școlar pentru învățământ primar în cadrul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Constanța, a fost acuzată de procurorii DNA Constanța că a luat mită pentru a facilita transferul unei eleve de la o școală gimnazială la un colegiu național.
Aceasta și-a recunoscut faptele și a încheiat un acord de recunoaștere cu procurorii, propunând inițial o pedeapsă care a fost însă respinsă de judecători (atât de Tribunal, cât și de Curtea de Apel Constanța, în 2023) pe motiv că era nejustificat de blândă. Ulterior, la finalul anului 2023, s-a ajuns la un nou acord pentru 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare.
O dată cu demararea anchetei penale pentru fapte de corupție, activitatea ei în cadrul inspectoratului a fost suspendată.
Florin Simineanu, ofițer de poliție (funcționar public cu statut special) cu atribuții de control în cadrul Serviciului de Investigare a Infracționalității de Mediu din IPJ Constanța.
În luna noiembrie 2025, acesta a efectuat un control la o societate comercială unde ar fi descoperit nereguli, dar a întocmit procesul-verbal fără a da amendă. Ulterior a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce primea mită de la directorul firmei controlate.
A încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției propunând o condamnare de 3 ani cu suspendare.
Un alt caz ar putea fi cel al lui Daniel Manole, fostul șef al ARSVOM, condamnat pe fond deocamdată, la 3 ani cu suspendare, la Tribunalul Constanța, în dosarul DNA în care a fost cercetat pentru fapte de corupție și în care și-a recunoscut faptele. Manole a fost demis din funcție de la nivelul Ministerului Transporturilor.
Iar lista poate continua.
Două lucruri sunt certe: această decizie a Înaltei Curți încurajează, pe deoparte, recunoașterea faptelor comise, ceea ce este un lucru bun, întrucât sunt eliminate acele etape procesuale lungi, dar, pe de altă parte, va da naștere unui val de procese în instanță prin care toți funcționarii suspendați sau demiși vor cere recuperarea veniturilor din perioada în care nu au mai putut activa din cauza anchetei.
Daniel ALBU
Citește și:
Mirabela Călin, fostul secretar al municipiului Constanța, a câștigat procesul împotriva Primăriei
