Tineri medici pregătiți în centre universitare europene se lovesc de zidul birocratic al sistemului sanitar românesc, care nu le recunoaște abilitățile. În același timp, absolvenții autohtoni, deși acreditați oficial, ezită să intervină în situații reale. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, directorul medical, dr. Camer Salim încearcă să rescrie regulile jocului: competența devine criteriu de selecție, iar aparatura modernă, până acum blocată în acte, este adusă în serviciul pacienților.
La Forumul Comunităților Inteligente, desfășurat la Constanța în perioada 18–19 iulie 2025, în panelul dedicat sănătății, moderat de dr. Adriana Câmpeanu, președintele Organizației Femeilor Liberale, directorul medical al Spitalului Clinic Județean de Urgențe Constanța, dr. Camer Salim, a oferit o analiză lucidă și directă a blocajelor din sistemul sanitar, vorbind despre eforturile reale de atragere a medicilor tineri și reconstrucția unui spital sufocat de birocrație și lipsă de viziune.
Într-un discurs lipsit de menajamente, directorul medical a vorbit despre reforma de mentalitate, birocrația care sufocă competența și eforturile reale de a pune infrastructura la dispoziția celor care știu să salveze vieți: „Trebuie cumva să îi atragem pe cei tineri și pe cei performanți. Din start am spus: s-au închis ușile din dos. Asta a fost primul lucru. Adică, dacă dorim să facem ceva, trebuie să închidem ușile din dos. Nu mai putem să promovăm.
Și, din păcate, învățământul universitar a promovat foarte mult modalitatea asta de acces pe o specialitate, indivizi care nu reușeau să ia nici măcar examenul de rezidențiat, intrau preparatori, bine mersi, nu jignesc pe nimeni, după care luau o specialitate în baza acestui examen dat.
S-a închis ușa din dos. Acum practic vin doar medici rezidenți cu rezidențiat luat. N-avem nimic împotrivă să fie doctoranzi, să fie doctori în științe, să fie asistenți, preparatori și așa mai departe.
Da, ușa le este deschisă, dar trebuie să demonstreze că știu să facă ceva. Și avem două categorii. Și aici probabil trebuie să ne punem un semn de întrebare, pentru că totul în final pornește de la învățământ”, a explicat dr. Camer Salim.
Directorul medical a subliniat diferențele majore dintre două categorii de tineri medici: cei cu competențe naționale și cei cu formare internațională: „Avem o categorie de tineri care au competențe naționale, deci niște cursuri făcute aici, în România, și care au diplomele acceptate de Ministerul Sănătății.
Deci ei au dreptul de a face o procedură. Și avem cealaltă categorie, tineri care s-au pregătit undeva în străinătate. Cursurile lor, culmea, sunt mult mai scurte ca durată. Adică ei au făcut-o o lună–două și ai noștri fac un an.
Ei au competență europeană, Franța, Germania le permite să lucreze bine-mersi, au diplomă europeană, dar în momentul în care vin la noi, ministerul nostru nu le acceptă. Și când am pus această întrebare, mi s-a răspuns foarte clar: «Nu putem să acceptăm niște cursuri d’astea postuniversitare de câteva săptămâni, când ai noștri fac un an»”.
În România medicală a contrastelor, unii știu să facă, dar n-au hârtie. Alții au hârtie, dar nu au curajul să facă. La Constanța, dr. Camer Salim încearcă să-i aducă împreună: experiența din afară cu recunoașterea oficială din sistem: „Îi aducem la un loc. Ghiciți? Cei care fac o lună–două în străinătate știu să facă, dar nu au hârtia.
Cei care au făcut la noi au hârtia, dar credeți-mă că au o reținere în a efectua lucrul respectiv. Și atunci am reușit cumva: cei care au competență europeană să intre să facă cursuri de câte un an, doi ani, sau cât durează fiecare curs în parte — de supraspecializare, competențe și așa mai departe.
Să punem unul cu hârtie cu unul care știe să facă. Vă dați seama, echipa este foarte bună pentru că deja și ai noștri încep să prindă curaj să facă. Și aici vin și pun o întrebare: cei care au făcut atâția ani cursuri la noi, de ce nu au încredere în propriile forțe să poată să facă ceva?
Asta a fost prima noastră mare, mare problemă. Vă dați seama, chemi un tânăr specializat, competent, care știe să facă. Și-atunci noi trebuia să-i oferim cadrul, infrastructura și aparatura necesară, să poată să lucreze pe el”.
Dr. Salim nu a ezitat să discute și despre o luptă cu birocrația, în care un angiograf de un milion de euro a stat opt ani nefolosit, doar pentru că nu există „structură” pe hârtie: „Atunci am ajuns în fața unor laboratoare declarate nefuncționale la Ministerul Sănătății, în fața unor laboratoare care existau în fapt, dar nu existau în structura spitalului. Aveam un angiograf oferit printr-un program dat de Academia Română, care stătea fără să fie pus în funcțiune.
Cred că de opt ani, dacă nu mă înșel. Vă dați seama, era totuși o valoare, să ai un angiograf a cărui valoare se apropie, să zic, la un milion de euro și să stea acolo undeva, nefuncțional. Asta a fost problema noastră.
Atunci, cu ajutorul doamnei Cristina Schipor, directorul DSP, căreia îi mulțumim din suflet, într-adevăr, am reușit să introducem toate aceste laboratoare în structura spitalului, ca să reușim să le facem conforme, ca să putem obține avizul Direcției Sanitare. Și atunci, într-adevăr, am putut chema în program și tinerii specialiști. Că tu îl chemi, vine și zice: «Ce fac?» Stai și te uiți la el: «Nu știu ce faci.» Și atunci, normal, punând toate astea cap la cap, am demarat în trombă activitatea în laboratoare”.
Unul dintre medicii competenți, care salvează viețile pacienților din Constanța și care s-a angajat cu jumătate de normă la SCJU, este dr. Adnan Mustafa, cardiolog supraspecializat în proceduri intervenționale precum Coronarografie și Angioplastie coronariană și președintele Consiliului de Administrație.
Protocoalele învechite, ignorate ani la rând, actualizate la standarde europene
Într-un sistem sufocat de birocrație și improvizație, dr. Camer Salim a început schimbarea de la rădăcină: protocoalele învechite, ignorate ani la rând, au fost actualizate la standarde europene, iar tratamentele vitale – precum tromboliza în AVC – au devenit realitate la Constanța:
„Când am venit ca director medical, pe mine într-adevăr mă interesa foarte mult partea asta medicală, pentru că asta am făcut din 1991, dar m-am uitat la protocoale. A plecat doamna manager, ar fi râs cum am intrat. A zis: «Vezi că îți vine ANMCS pe cap. Trebuie să fii cu protocoalele la zi». Am luat protocoalele, protocoale care, într-adevăr… Acum vă dați seama că le-am actualizat și le-am adus la nivelul protocoalelor europene. Că asta trebuie să facem”.
În locul transportului disperat către București, acum pacienții au o șansă reală la viață chiar în orașul lor. „La AVC s-a schimbat protocolul? Ce făcea Constanța? Spitalul Clinic Județean de Urgență? Da, venea accidentul vascular. În cazul fericit în care aveam trombolitic, pentru că toată lumea întreba: «De ce n-ai?» Păi de ce n-am? Pentru că o doză costă cel puțin 2.000–3.000 de euro, dar pentru un pacient, asta este, astea sunt prețurile.
Vă dați seama, dacă aveam tromboliza, dădeam tromboliza. După care, bineînțeles, solicitam o ambulanță, un elicopter, ca să-i transporte la București, la Spitalul Universitar. De cele mai multe ori nu se chema medicul, care — vă dați seama, și acela, când îl sunai la orice oră din zi și din noapte, zicea: «Dar voi ce faceți, frate, acolo?» Aveam o denumire, noi, Spitalul din Constanța, «Mall-ul din Constanța». La urgențele astea majore de tip accident vascular ischemic, timpul înseamnă viață. Timpul înseamnă bucată de creier”, a opinat dr. Camer Salim.
Constanța poate salva pacienții cu accident vascular
Acum se pot salva pacienții cu accident vascular și la Constanța. „Handicapul cu care rămâne pacientul cu AVC este un grad de infirmitate major. Să rămâi plegic sau comatos, infirm pe viață… Este fantastic să vezi acum că vine un medic de 30 de ani, îi scoate cheagul din arteră și pacientul ridică mâna în momentul doi. Rezultatele sunt spectaculoase. Adică ceea ce am rezolvat cu partea asta de trombectomie este extraordinar”, a explicat dr. Camer Salim.
Pe partea de infarct miocardic acut (STEMI), spitalul lucrează momentan în parteneriat cu un furnizor privat, dar acest contract expiră în octombrie 2026: „Stenturile sunt gratuite. Am intrat pe un făgaș normal, să spunem. Încă suntem într-un contract cu un privat pe partea de infarct miocardic acut de STEMI. Doamna director știe — se va termina acest contract undeva, cred, în octombrie 2026, și atunci vom face și infarctele acute în cadrul laboratorului nostru.
Dar într-adevăr, acum pe non-STEMI, adică un sindrom coronarian acut fără supradenivelare ST și pe partea de cronici, Spitalul Clinic Județean a preluat absolut tot. Patologia cardiacă cronică, fără infarct miocardic acut, deci acutul încă se lucrează prin privat, că așa este contractul”.
Alexandra VASILE
Citește și:
