Sistemul medical, la un pas de colaps. Ce revendică medicii de ambulatoriu din Constanța?

Sistemul medical este la un pas de colaps. Ne confruntăm cu o situație fără precedent în sănătate. Milioane de bolnavi sunt afectați de această decizie. Modificările aduse contractelor dintre medici și casele de asigurări urmează să intre în vigoare de la 1 februarie. Din câte se pare, cheltuielile nu vor mai fi decontate în întregime. Dacă proiectul Ordinului pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 va intra în vigoare, prima consecință va fi scăderea drastică a veniturilor cabinetelor după 1 februarie 2024. Înjumătățirea veniturilor înseamnă un blocaj în sănătate pentru că, pe de o parte, dacă medicii de familie și medicii de ambulatoriu, cu practică exclusiv privată, vor primi mai puțini bani pentru decontarea serviciilor medicale, aceștia vor fi nevoiți să închidă cabinetele medicale. Asta înseamnă că milioane de pacienți vor ajunge în situația în care nu va mai avea cine să îi consulte decât contracost.

Medicii constănțeni sunt profund îngrijorați de viitorul sistemului sanitar, aflat în prezent sub o amenințare foarte serioasă. Aproape în fiecare zi se discută despre starea de sănătate precară a populației, deficitul de medici, plecarea în masă a medicilor din țară, dar fără nicio rezolvare din partea forurilor decizionale. Medicii constănțeni speră ca sumele oferite după negocierea cu reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să se încadreze într-o limită de normalitate. Medicii de ambulatoriu sunt interfața dintre medicul de familie și spital. Ei susțin că punctul per serviciu medical nu are cum să fie mai mic decât valoarea oferită pentru anul 2023.

Foarte important de conștientizat este faptul că aproape 75 la sută din cazurile medicale la nivel național se soluționează în cabinetele medicilor de familie și în cabinetele medicilor de ambulatoriu. Cazurile complicate necesită un management mai deosebit și implică spitalizarea. Medicii de ambulatoriu rezolvă, lunar, la nivel național, 5 milioane de cazuri. Aceștia spun că au ajuns să rezolve cazuri foarte grave, unele chiar de spital, în ambulatoriu, pentru că Unitatea de Primire Urgență (UPU) este suprasolicitată.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în transparenţă decizională valoarea punctelor per capita şi per serviciu în asistenţa medicală primară şi valoarea punctului pe serviciu în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate. Valoarea punctelor calculată de CNAS este următoarea: pentru punctul per capita – 7,7 lei; pentru punctul pe serviciu medical în asistenţa medicală primară – 6,2 lei; pentru punctul pe serviciu medical în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate – 3,3 lei. În consecință, medicii din Constanța se pregătesc de proteste, dacă negocierile de joi, 18 ianuarie a.c., nu vor fi în avantajul pacienților și al medicilor. Colegiul Medicilor din Constanța a anunțat că este alaturi de medicii din Ambulatoriul de specialitate și Medicina de Familie în toate demersurile lor legale.

Medicul neurolog Adrian Barbu, reprezentnatul Asociației Profesionale a Medicilor de Ambulatoriu, dr. Raluca Micu, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică, dr. Mihaela Crețu, medic primar Diabet, nutriție și boli metabolice și dr. Gianina Gabriela Șotilă, medic primar Nefrologie, ne-au explicat, în cadrul unui interviu Focus Press, care este situația la Constanța, ce revendică medicii de ambulatoriu și ce se va întâmpla de la 1 februarie. Medicii specialiști din ambulatoriul de specialitate își exprimă poziția fermă de opoziție față de proiectul Ordinului pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023. Situația este una foarte complicată, susține dr. Adrian Barbu, reprezentant al Asociației Profesionale a Medicilor din Ambulator și cel mandatat să negocieze, la nivel local, revendicările medicilor.

Cadrele medicale spun că, deși valoarea totală a bugetului alocat pentru anul 2024 este mai mare, proiectul actului normativ aflat în discuţii, la acest moment, impune scăderea valorii punctului de la 4.5 lei la 3.3 lei pentru serviciile medicale din ambulatoriile de specialitate, generând, astfel, o diminuare a veniturilor globale de aproximativ 50%. Potrivit medicilor, cheltuielile cabinetelor medicale au crescut exponențial. Ca urmare, mulţi nu le vor putea susține din veniturile ce urmează a fi realizate, iar aici ne referim la cheltuielile cu salariile, utilitățile, taxele și impozitele către bugetul de stat. O eventuală decizie de a oferi servicii medicale contra cost va fi discutată și luată la nivel național. În acest moment, medicii nu exclud această variantă, cu toate că, spun ei, nu și-au lăsat niciodată pacienții fără servicii medicale.

Reporter: Ce revendică medicii de ambulatoriu din Constanța?

Dr. Adrian Barbu: Vreau să mulțumesc colegelor mele care și-au răpit din timp pentru a fi alături de noi – doamna doctor Geanina Gabriela Șotilă, medic nefrolog, doamna doctor Mihaela Crețu, medic diabetolog, boli de nutriție, doamna doctor Raluca Micu, medic alergolog. Am dorit să le avem alături de noi pentru că, spre deosebire de colegii noștri de la Medicina de Familie, care au în principiu cam același model de activitate în toate cabinetele, în cazul ambulatoriului de specialitate fiecare medic, în funcție de specialitatea pe care o are, desfășoară activitate cu anumite particularități. Aici este foarte important de înțeles acest aspect deoarece o covârșitoare majoritate a pacienților, care accesează servicii medicale de ambulatoriu, sunt dependenți într-un procent foarte mare de contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate. Această mișcare de protest, de nemulțumire a cadrelor medicale, a pornit de la conștientizarea în urma actului de transparență decizională că, din cauza noii formule de buget propusă de Ministerul Sănătății, respectiv Casa Națională de Sănătate, punctele pentru serviciile medicale au scăzut cu aproximativ 30 la sută. Conform afirmațiilor primului-ministru, bugetul sănătății pe anul 2024 a crescut cu 44 la sută. Creștere care, de fapt, este mult mai mare, deoarece în exercițiul bugetar al anului 2023 au rămas aproximativ 700 de milioane de lei necheltuite. Creșterea reală este undeva de aproape 50 la sută. Discuția este foarte complexă. Această scădere de 30 la sută a valorii punctului de servicii medicale influențează în mod sever activitatea din cabinetele medicale. Scăderea reală a veniturilor per cabinet medical, cu practică exclusiv privată, pentru că noi aici discutăm, nu ne referim la ambulatoriile de specialitate ale spitalelor de stat, este undeva aproape de 50 la sută. Ca informația să fie foarte clară, medicii din ambulatoriul de specialitate, în lumina noilor modificări, vor avea încasări per cabinet cu 50% mai mici raportat la valorile anului 2023. Aceste încasări nu reprezintă veniturile medicului. Aceste încasări reprezintă venitul unui cabinet medical, care are asistentă medicală, recepționeră, infirmieră, taxe, impozite, dotări cu echipamente medicale. Costurile sunt destul de mari și diferă de la o specialitate la alta. Însă, per ansamblu, mesajul către cei care trebuie să ia o decizie este că acești bani, care se încasează la sfârșitul unei luni, în baza unei facturi emise către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, nu rămân în buzunarul medicului. Pornind de la acest aspect, în urma discuțiilor cu colegii din țară, inclusiv cu persoanele care se ocupă de gestionarea acestei situații la nivel de București, s-a pus problema chiar a posibilității ca multe din aceste cabinete medicale să nu-și mai poată continua activitatea și să fie nevoite să se închidă. Acest lucru va avea un impact major în ceea ce privește posibilitatea pacienților de a accesa servicii medicale. Din ce cauză? Luăm, de exemplu, cazul pacienților diabetici. Doamna doctor Crețu ne poate ajuta cu mult mai multe detalii din sistem. Pacienții diabetici nu își pot efectua tratamentul decât în acest regim de colaborare cu CAS. Închiderea mai multor cabinete medicale de diabet, boli nutriție, va genera un volum foarte mare de pacienți care vor fi nevoiți să se adreseze ambulatoriului de stat, care la acest moment nu are capacitatea de a prelua întreg numărul de pacienți diabetici. Situația respectivă se regăsește în toate specialitățile. În cazul nostru, la Neurologie, pacienții cu epilepsie, pacienții cu boală parkinson, pacienți aflați în tratament cu programele naționale. În cazul doamnei doctor Șotilă, pe parte de Nefrologie, la fel. Se va crea o situație care va duce la un blocaj major în sistemul de sănătate. Singurii care vor suferi, într-un final, de pe urma acestei situații, vor fi pacienții.

Rep.: Concret, ce se va întâmpla de la 1 februarie? La ce să se aștepte pacienții?

Dr. Adrian Barbu: Decizia de a schimba ceva în practica medicală, în momentul de față, este greu de luat. Vă spun asta prin prisma faptului că, în cursul zilei de joi, vor fi negocieri la nivel de Casa Națională de Sănătate. Sperăm ca sumele oferite după negociere să se încadreze într-o limită de normalitate. Nu putem da valori. Nu cred că s-au făcut calcule exacte care să genereze o valoare clară. Dar, fără discuție, punctul per serviciu nu are cum să fie mai mic decât valoarea oferită pe anul 2023.

Rep.: Revizuirea mecanismului financiar este singura revendicare a medicilor de ambulatoriu sau sunt și alte probleme arzătoare?

Dr. Adrian Barbu: În acest moment este principalul reper al discuțiilor dintre corpul medical și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Evident că există și alte nemulțumiri, dar ele ar trebui rezolvate pas cu pas de-a lungul negocierilor care urmează.

Rep.: Dați-ne câteva exemple. Care ar fi nemulțumirile medicilor și ce ar trebui îmbunătățit?

Dr. Adrian Barbu: În ultimele 6-7 luni au existat probleme foarte mari în ceea ce înseamnă funcționalitatea sistemului Casei Naționale de Sănătate, sistemul electronic. Aceste disfuncționalități cvasipermanente duc la decalaje foarte mari în desfășurarea programului de lucru: carduri care sunt citite după o perioadă foarte lungă de timp și numeroase încercări, server-ul de carduri disfuncțional, server-ul pentru validarea serviciilor disfuncțional, server-ul pentru validarea rețetelor disfuncțional. Toate aceste lucruri duc la sincope în activitate, la săli de așteptare încărcate în mod excesiv, nemulțumiri în rândul pacienților. Nemulțumiri care, în primă instanță, vin către medic. Lucru care, din punctul nostru de vedere, nu este normal.

Rep.: Se va pune accentul și pe aceste aspecte atunci când veți merge la negocieri?

Dr. Adrian Barbu: Ele vor fi discutate de către reprezentanții corpului medical în detaliu. Însă, la momentul de față, principala revendicare a corpului medical, care va face obiectul negocierilor, joi, la CNAS, va fi renegocierea valorilor punctului per servicii medicale.

Rep.: Pentru cei care încă nu știu, vă rog să ne spuneți clar care este diferența dintre ambulatoriu de specialitate și medicina de familie?

Dr. Gianina Gabriela Șotilă: Medicul de familie, în general, este primul medic la care ajunge pacientul. Fiecare om în România ar trebui să aibă un medic de familie. Medicii de familie asigură medicina primară. Medicul de familie, în mod normal, consultă un nou-născut, sugar, copil mic, copil adolescent, adult. Medicul de familie consultă, pune un diagnostic, tratează sau ceea ce îl depășește trimite mai departe la specialist: cardiologi, nefrologi, diabetologi, neurologi, pneumologi, fie adulți, fie copii. Noi, în ambulatoriu, suntem medicii care efectuăm medicina secundară. Suntem interfața dintre medicul de familie și spital. Noi, în ambulatoriu, rezolvăm cazuri. Am făcut un calcul și sunt cam 5 milioane de cazuri rezolvate de ambulatoriu de specialitate, lunar, la nivel național. Am ajuns chiar să rezolvăm cazuri foarte grave, unele chiar de spital, în ambulatoriu, pentru că nu mai fac față colegii noștri. Unitatea de Primire Urgență (UPU) este suprasolicitată. Acești pacienți ar sufoca și ar colapsa sistemul. În Nefrologie suntem puțini. Suntem aproximativ 20 de medici la nivelul județului spre deosebire de alte specialități. La Imunologie, unde este doamna dr. Micu, sunt două persoane pe județ. Sunt servicii deficitare. Criza punctului ne va afecta. Medicii vor pleca și vom avea specialități în care nu vom mai avea specialiști în ambulator.  

Rep.: Mulți pacienți depind de dializă.

Dr. Gianina Gabriela Șotilă: Cu dializa este altă problemă. Nefrologia are program național de boală renală cronică, discutăm de cinci stadii. Noi urmărim pacienții încă de la stadiul I și până la stadiul V. În momentul când pacientul a ajuns în stadiul V îl preia spitalul și acolo se va iniția dializa. În România dializa se inițiază într-un spital de stat. Pacientul se internează la Nefrologie și apoi este preluat de către Dializă. Ulterior, pacientul rămâne la un centru de stat sau unul privat, de 3 ori pe săptămână. Dializa este decontată de Casa de Asigurări. Aceea este o altă poveste. Însă, Nefrologia ca specialitate nu are doar programul național de boală renală cronică. Are multe alte programe de boli renale rare și de consulturi de la litiaza renală la infecțiile urinare. Cea mai mare problemă o reprezintă boală renală cronică. Avem medicamente foarte scumpe care se dau pe anumite liste de medicamente. Pacientul vine lunar la medic și îi prescriem. Au rămas pacienți în luna decembrie fără rețete, pentru că nu a funcționat sistemul și nu puteam să le validăm rețetele. În momentul în care Sistemul Informatic Unic Integrat  prezenta erori ne puteam trezi cu foarte multe discordanțe și au fost nevoiți colegi de-ai noștri să plătească anumite rețete pentru că nu s-au validat.

Rep.: Anul 2023 s-a încheiat cu probleme, iar anul 2024 a debutat cu greutăți pentru cadrele medicale și pentru pacienți. Ce ne puteți spune despre diabet, nutriție și boli metabolice?

Dr. Mihaela Crețu: Sunt aproximativ 6 medici diabetologi în ambulatoriul de stat și în jur de 30 de medici diabetologi în cabinetele private, în contract cu Casa de Asigurări. În programul național de sănătate consultația este gratuită. Evaluarea pacientului cu diabet se face în funcție de tipul diabetului. În cazul diabetului de tip I, de exemplu, cel necesar de insulină, evaluarea se face la trei luni de către specialistul diabetolog. Medicul de familie nu are voie să prescrie rețete cu insulină. În cazul diabetului de tipul II, de obicei, evaluarea se face la șase luni, alternând rețeta de la medicul specialist cu continuarea prescripției de către medicul de familie. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă medicii din ambulatoriul privat n-ar putea să-și susțină activitatea din cauza scăderii valorii punctului per serviciu. Cum ar putea cei șase colegi, care au mai rămas în ambulatoriu de stat, să preia în jur de 2.000 de pacienți, în medie, ai unui diabetolog. Unde s-ar duce ei? Cum ar putea omul să-și ia insulina? Vorbim de medicamente esențiale. Un pacient cu diabet, dacă nu are câteva ore insulina, poate intra în comă. Pacientul poate face cetoacidoză. Gândiți-vă că nu are cine să i-o facă. Nu are de unde să-și procure medicația esențială.

Dr. Adrian Barbu: Să înțelegem că sunt 60.000 de pacienți diabetici în județul Constanța?

Dr. Mihaela Crețu: Sunt foarte mulți.

Dr. Gianina Gabriela Șotilă: Spitalul Județean are doar 6 medici nefrologi. Mangalia are un singur nefrolog. Spitalul Militar are mai nou un nefrolog. Și restul din cei 20, 10-15, suntem în ambulatoriul de specialitate. Pacientul cu boală renală cronică este pacient diabetic și hipertensiv. Noi ar trebui să fim la fel de mulți ca număr  ca diabetologii sau cardiologii. Suntem mult mai puțini și suntem asaltați de un număr din ce în ce mai mare de pacienți. Pacientul cu boală renală cronică se evaluează din 3 în 3 luni, iar cei care sunt în stadiul IV sau V – lunar. Gândiți-vă ce număr, doar la boala renală cronică, fără să vorbim de altă patologie: boala chistică, litiază, infecții, prostatită, neoplasm renal și vezical.

Dr. Mihaela Crețu: De ce am dat atâtea exemple? Ideea este că noi nu putem exista unii fără alții. Medicul de familie face analize, depistează și trimite mai departe la specialist: diabetolog, neurolog, nefrolog sau orice altă specialitate, după care urmează să preluăm noi mare parte din bucățica noastră. Asta nu înseamnă că dacă pacientul diabetic, făcându-i analizele lunare, are o creatinină mai mare nu-l îndrum către nefrologie. Urmează un circuit. Noi ce facem? Nu vreau ca pacientul să ajungă la dializă, nu vreau să ajungă la comă diabetică sau să ajungă în spital, nu vreau să moară prin infarct, pentru că riscul este mult mai mare la diabetic și atunci caut și colesterolul și intervine o muncă de echipă. Eu mai departe trimit cu scrisoare medicală către medicul de familie să continue prescripția, urmând ca la 6 luni să revăd pacientul și să-i facem din nou analizele. Noi facem prevenție, ceea ce se vrea și ceea ce este firesc să fie într-o societate modernă – prevenție! Eu nu vreau ca pacientul meu să ajungă la dializă, pentru că ședințele de dializă sunt foarte scumpe.

Dr. Gianina Gabriela Șotilă: Sunt foarte scumpe. În mod normal, anul acesta ne așteptam să se investească bani pentru programe de prevenție. Noi trebuie să facem prevenția. La Casa de Asigurări, în general, avem 20 de minute consultul. Poți să vezi 4 pacienți pe oră. În mod normal noi stăm mult mai mult cu un pacient, nu stăm 20 de minute, mai ales la un pacient nou. Cum am văzut și astăzi – pacient nou, cu boală renală cronică, direct în stadiul IV, diabetic, cardiac. În momentul când îl evaluezi, îi cauți factorii de risc, lucrezi în echipă cu medicul de familie. Și noi, ca specialiști, putem să dăm investigații imagistice: RMN, CT, scintigrafii, putem să-i dăm analize pe programe. Ajutăm pacientul. Îi dăm noi anumite analize specifice când are nevoie. Următoarea dată merge la medicul de familie și îi prescrie și el. Pacientul ar trebui să fie într-un circuit frumos, curgător și înțelegător, dar și corect și de cele mai multe ori așa este. Pacienții sunt mulțumiți, cei care vin la controale regulat, la 3 luni, la 6 luni, la un an. Ei știu problemele, le cunosc și se și obișnuiseră în acest circuit, mai puțin cu disfuncționalitatea sistemului.

Dr. Mihaela Crețu: Asta este problemă veche (disfuncționalitatea sistemului –n.r.).

Rep.: Din această verigă importantă a sistemului sanitar face parte și Alergologia. Vă rog să ne spuneți, din punctul dumneavoastră de vedere, ce ar trebui îmbunătățit cât mai repede?

Dr. Raluca Micu: La specialitatea mea este o altă problemă. Aproximativ 90 la sută dintre colegii mei din țară lucrează în sistem de ambulatoriu. Este o specialitate pentru ambulator. Avem și noi cazuri mai severe, mai puține, care se adresează spitalelor. În Constanța nu există medic alergolog în spital și sincer este o specialitate în care dacă pacientul ajunge în spital trebuie să ai un coleg cu care să colaborezi. Ar fi foarte greu să fie un singur alergolog în spital care să ia o decizie pentru pacient. În contract cu Casa de Asigurări, din câte știu eu, suntem doi medici alergologi și cred că pe județ suntem 3 medici alergologi. Asta doar la Constanța. Județele din jurul nostru – Tulcea, Ialomița, Călărași- nu au medic alergolog. Pacienții vin din multe județe. Am pacienți din multe județe. Este o specialitate deficitară din punct de vedere al numărului de medici și pentru faptul că adresabilitatea pacienților este un pic mai mică. Nu mă compar cu o specialitate, cum ar fi diabet sau neurologie, pentru că acolo, odată în viață, tot ajungem fiecare la un moment dat. Numărul de pacienți este din ce în ce mai mare.

Rep.: Câți pacienți ajung la dumneavoastră, în medie, într-o lună?

Dr. Raluca Micu: Sunt în jur de 20-25 de pacienți zilnic. Lucrez 5 zile pe săptămână. Nu am foarte mulți pacienți pe care îi chem frecvent la control. Este nevoie să văd pacienți noi. Sunt foarte mulți copii, care au nevoie de consultul alergologic. Eu văd pacientul și încerc să-l chem la 3 luni, la 6 luni, la un an, dacă este necesar. Practic, sunt mulți pacienți noi de fiecare dată. În general, pacienții mei, după ce sunt evaluați, au un diagnostic de boală alergică. Ei ajung la medicul de familie. Ei vin de la medicul de familie și apoi se întorc la medicul de familie, care le prescrie medicația lunar, dacă este cazul. Eu îi chem doar în perioadele care știu că s-ar putea să le fie mai rău sau când este necesar să le fac vreun control. Ar fi o problemă să dispară contractul cu Casa de Asigurări, pentru specialitatea de alergologie. Sunt și la noi programe naționale, cu un număr mult mai mic de pacienți. Pacienții cu boli rare sunt coordonați de un centru din Târgu Mureș și noi doar le prescriem medicația, medicație care nu o poate prescrie medicul de familie. Acei pacienți, dacă rămân fără tratament, sunt la risc de a-și pierde viața. Nu ne permitem ca pacienții respectivi să rămână fără tratament. Fiecare specialitate are tipicul ei. Într-adevăr, și noi avem nevoie de contractul cu Casa de Asigurări, să ne permită să continuăm medicația pentru pacienții noștri. Nu este o situație plăcută, cea în care am ajuns și nu cred că este normal să explicăm ce facem. Pacienții noștri știu foarte bine ce facem. Era mai bine să nu ajungem aici.

Rep.: Venim după o perioadă de pandemie, de stres maxim…

Dr. Gianina Gabriela Șotilă: S-a lucrat în pandemie. S-au investit foarte mulți bani în materiale de protecție. Fiecare clinică, fiecare cabinet, a investit foarte mult în dezinfectante și materiale de protecție.

Dr. Mihaela Crețu: Nu se găseau și erau la suprapreț.

Dr. Raluca Micu: Acum ne confruntăm cu o nouă „pandemie”.

Rep.: Cum credeți că vor funcționa cabinetele medicale, dacă aceste revendicări nu vor fi luate în calcul de către Casa Națională de Sănătate? Se vor închide?

Dr. Raluca Micu: Nu putem să închidem cabinetul, pentru că este meseria noastră. Dar, putem să alegem dacă este bine sau este în regulă pentru noi să continuăm să lucrăm în colaborare cu Casa Națională de Sănătate sau nu. În final, lucrul acesta va aduce impact asupra pacientului. El rămâne fără tratament. Plătește asigurări de sănătate și nu poate să beneficieze de o consultație gratuită. În cazul meu, avem  testările gratuite. Avem medicamentele. Unele sunt gratuite, iar la altele se compensează. Din cauza asta pacientul plătește asigurările de sănătate. Asta înseamnă să beneficieze de servicii de sănătate gratuite. Asta se poate întâmpla – să ne închidem cabinetele, să renunțăm la meseriile noastre. Probabil că nu vom face lucrul acesta, dar trebuie să facem în așa fel încât să putem funcționa mai departe împreună cu angajații pe care-i avem. Noi nu putem să le spunem angajaților că acceptăm un cost mai mic de la Casa de Asigurări ca să continuăm cu pacienții, dar nu putem să le mai plătim salariul. Nu poți să lucrezi fără ajutor. Nu este normal să lucrăm așa.

Dr. Adrian Barbu: Ceea ce trebuie înțeles este faptul că evoluția cabinetelor din ambulator va fi diferită în funcție de specialitate. De exemplu, noi am putea desfășura o activitate medicală în regim privat, consultații contra cost. În schimb, medici diabetologi nu au această posibilitate. Adresabilitatea ar fi foarte mică. Orice pacient diagnosticat cu diabet zaharat trebuie să urmeze un tratament, care nu este un tratament temporar, ci pe viață. Acest tratament cronic trebuie achiziționat din farmacie contra cost. Sumele sunt foarte mari. La insulină discutăm despre sume exorbitante și pacienții nu și le-ar permite. Este echivalent cu a nu mai accesa servicii de sănătate. Discuția este simplă. Și în cazul nostru, la Neurologie, sunt medicamente în anumite afecțiuni, care generează rețete care pot depăși 8.000-9.000 de lei. Discutăm despre valoarea per rețetă lunară. Medicamente care intră în categoria cost-volum și care nu pot fi eliberate de medicul de familie, ci doar de medicul specialist. La fel și la doamna dr. Șotilă, pe parte de Nefrologie. Este complicat. Ceea ce nu se înțelege la nivel decizional este faptul că aceste reduceri în valoarea punctului acordat serviciilor medicale în ambulatoriul de specialitate și către colegii medici de familie vor genera o diminuare severă a calității actului medical. Va genera o populație extrem de mare a României din ce în ce mai bolnavă. Vor fi oameni care nu vor mai putea să lucreze. Vor fi oameni care vor accesa concedii medicale din ce în ce mai multe, din cauza afecțiunile pe care le vor avea. Asta înseamnă costuri pentru statul român. Costuri la care nu se gândește nimeni. Pe de altă parte, productivitatea muncii va fi redusă, iar economia globală va scădea coroborată cu sufocarea sistemului public de sănătate. Gândiți-vă că 5 milioane de consultații lunar în România ar fi indisponibile să acceseze serviciile de tip ambulatoriu. Cazurile mai severe se vor duce către spitalele de stat și către unitățile de primire urgențe. Colegii noștri și așa sunt supra solicitați în acest moment. Este o situație fără precedent în sistemul sanitar. Noi, cu toții, ne dorim ca forurile abilitate să ia o decizie înțeleaptă în așa fel încât să nu se ajungă la aceste blocaje.

Rep.: În țară există mai multe manifestări de protest. Se ia în calcul și la Constanța?

Dr. Adrian Barbu: Da! S-a discutat în rândul colegilor noștri și posibilitatea de a se ieși inclusiv în cadrul unor manifestații publice. Însă, de comun acord și cu colegii din București, am decis să așteptăm rezultatele negocierilor din cursul zilei de joi urmând ca în funcție de ceea ce se obține să decidem cum vom proceda mai departe.

Rep.: Președintele Casei Naționale de Sănătate a fost schimbat. Este medic de profesie. Veți reuși să găsiți înțelegere?

Dr. Adrian Barbu: Da! Aici este o mică discuție. Doamna Valeria Herdea este proaspăt numită ca președinte al CNAS și a ieșit deja cu o declarație publică, care conține anumite discordanțe și care ne arată că a fost în mod eronat consiliată sau informațiile care au ajuns la dumneaei nu sunt reale. Dar, asta este cu totul altă discuție. Noi sperăm ca actuala conducere a CNAS, cu sprijinul Guvernului, să poată să ajungă la o recalculare a valorilor punctului, atât pentru ambulatoriul de specialitate, cât și pentru medicii de familie, în așa fel încât această criză să fie depășită. Este foarte important de menționat și aici vin cu această afirmație în completarea a ceea ce au spus și colegele mele și antagonic cu declarația doamnei președinte a CNAS. Foarte important de conștientizat este faptul că aproape 75 la sută din cazurile medicale la nivel național se soluționează în cabinetele medicilor de familie și în cabinetele medicilor de ambulatoriu. Cazurile complicate necesită un management mai deosebit și implică spitalizare. Referitor la faptul că s-a generat o idee publică potrivit căreia ambulatoriul de specialitate a reușit să rezolve undeva la 5 la sută din cazurile de pacienți din România, pot spune că declarația este una hilară. Noi chiar în cursul zilei de astăzi (marți, 16 ianuarie a.c. –n.r.) împreună cu doctorul Alexandrescu din București am analizat niște statistici din luna noiembrie în ceea ce privește raportarea serviciilor medicale către Casa de Asigurări de Sănătate și am ajuns la concluzia că ponderea între medicina de familie și medicina din ambulatoriul de specialitate este aproximativ egală. Valorile punctelor în servicii medicale oferite în luna noiembrie sunt oarecum similare. Este clar că suntem în aceeași barcă. Suntem două entități care ducem greul serviciilor medicale în momentul de față.

Rep.: Fără existența dumneavoastră singurul Spital Județean de Urgență din Dobrogea ar fi sufocat.

Dr. Mihaela Crețu: Și foarte puțin personal.    

Rep.: Vă rog să transmiteți un mesaj pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Cum credeți că se va soluționa această poveste neplăcută?

Dr. Adrian Barbu: Noi, în momentul de față, nu ne putem permite luxul să credem. Nu putem să ne permitem luxul să ne dăm cu părerea. Noi ne dorim  ca forurile decidente să poată ajunge la o decizie înțeleaptă în așa fel încât să deblocheze situația actuală. Semnalele pe care le avem în rândul colegilor, atât din ambulatoriul de specialitate, cât și din partea colegilor de medicină de familie sunt clare. La nivelul punctului actual, cu certitudine, vor exista forme de protest care pot merge inclusiv până la suspendarea temporară a activității în cabinete. Este greu de spus în aceste momente în ce formă se vor desfășura. Pentru că nu cunoaștem rezultatele negocierilor de joi. Se poate lua o decizie fermă, clară, doar după ce vom obține punctul de vedere oficial al CNAS.

Dr. Mihaela Crețu: Eu voiam să precizez că este anormal să reduci cu aproape 50 la sută, cum a spus și colegul meu, venitul unui doctor în condițiile în care, dacă ne gândim foarte bine, tot ce înseamnă fiscalitatea a crescut. Inclusiv la sănătate plătim 10 la sută din tot ce încasăm. Au crescut taxele și s-a redus și venitul. Nu mai vorbim despre inflație. Este o utopie să mai vorbim de inflație. Nu știu dacă vreo categorie socială din țara asta a mai trecut vreodată prin așa ceva. Noi de aceea spunem că este ceva ce nu s-a mai întâlnit.

Dr. Gianina Gabriela Șotilă: Noi ne așteptam ca veniturile să crească.

Dr. Mihaela Crețu: Plătim și mai mult impozit pe venit. Taxa la Colegiul Medicilor s-a dublat. Nu mai vorbim de cheltuielile curente. Vă dați seama că este o lovitură. Gândiți-vă la colegi care au făcut investiții bazându-se pe aceste punctaje. Au cumpărat clădiri, pentru clinică, sau au cumpărat diferite aparaturi la care plătesc rate. Când venitul se duce la jumătate nu-ți mai permiți nici ratele să le mai plătești.

Dr. Gianina Gabriela Șotilă: Trebuie să existe o predictibilitate.

Dr. Mihaela Crețu: Ceea ce ne dorim noi și ulterior să putem obține, nu depinde de noi, pentru că este o idee colectivă a medicilor de ambulatoriu, să avem o valoare minim garantată a punctului. Adică știu că mai jos de atât nu pot să mă duc pentru că așa ar trebui să fie. Cam acesta a fost mesajul meu. Eu cred că se va găsi o soluție ca să nu ajungem la colaps.

Dr. Raluca Micu: Mesajul meu este că eu îmi doresc să fiu în cabinet, să consult pacienții. Nu îmi doresc să fac protest. Nu îmi doresc să stau la negocieri cu nimeni. Eu am altceva de făcut. Alta este meseria mea și scopul meu. Îmi doresc să fie apreciată munca de pacienții mei, de oamenii care sunt mulțumiți de activitatea mea. Casa se Asigurări să înțeleagă lucrul acesta. Eu am ales să lucrez în contract cu Casa de Asigurări pentru pacienți. Știu că sunt oameni care pot accesa serviciul de alergologie cu bilet de trimitere. Sunt foarte mulți pacienți care, dacă nu mai este acest contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, nu-și vor mai putea permite să vină la alergolog și este o problemă. Singura lor șansă va fi să facă un drum la București, să se interneze. Nu este de dorit nici pentru Casa de Asigurări să deconteze spitalizare pentru un pacient cu o boală alergică și nu este nici bine ca pacientul să facă un drum până la București pentru asta.

Dr. Gianina Gabriela Șotilă: Eu în primul rând sunt tehnician. Mie îmi place partea tehnică. Îmi place să văd pacientul, să rezolv pacientul într-un timp cât mai eficient. Dar, în același timp, îmi doresc să fiu respectată. Eu îmi dedic foarte mult timp pacientului. Mă implic în cazul respectiv de când îl preiau și până îl rezolv. Aș vrea ca munca mea să fie răsplătită într-un mod corect. Și eu am posibilitatea să rămân doar în sistemul privat, dar eu vreau ca pacienții mei să aibă acces la servicii gratuite de sănătate. Mi se pare normal să-i ajut, să beneficieze de diverse consultații, controale, tratamente, investigații imagistice performante: Angio CT, RMN, CT, Scintigrafii.

Dr. Mihaela Crețu: Ideea este că mulți dintre colegii mei își pot permite să vadă 10 pacienți, care își pot permite să achite costul unei consultații de 200-300 de lei. Sunt pacienți care pot să-și permită asta. Ca să poți ajuta marea masă a pacienților este mult mai ușor să faci consultații gratuit, chiar dacă nouă Casa de Asigurări ne plătește 48 de lei consultația. Faci mai multe consultații. Automat adresabilitatea crește, fiind în contract cu Casa de Asigurări. Ideea este că nu faci pentru bani. Dacă ar fi pentru bani, ai prefera să vezi 10 pacienți cu 300 de lei, decât să vezi 30 de pacienți cu 40 de lei. O faci pentru ei. Altfel, pacientul nu vine, se neglijează. Pacientul mai rabdă puțin, mai ia un algocalmin și ajunge în situație gravă la spital pentru că nu este tratat la timp. Toți ne dorim să lucrăm în contract cu Casa de Asigurări. Nu pentru bani, ci pentru binele pacientului ca să aibă acces la un medic de specialitate.

Dr. Raluca Micu: Noi nu stăm cu pacientul în cabinet 15 minute, cât spune Casa de Asigurări. Noi stăm 30 de minute cu pacientul.   

Dr. Gianina Gabriela Șotilă: Eu stau o oră cu pacientul în cabinet. Durează 10-15 minute validarea unui card.

Dr. Raluca Micu: Nu stăm 7-8 ore. Nu stăm 5-6 ore. Stăm 9 sau 10 ore ca să vedem pacienții.

Dr. Gianina Gabriela Șotilă: Tot ce vezi peste nu se decontează de Casa de Asigurări.

Dr. Adrian Barbu: Este muncă pro bono.

Dr. Raluca Micu: Noi ne dorim să tratăm bine pacienții, indiferent că sunt plătitori sau că vin cu bilet de trimitere. Nu facem diferență. Trebuie să avem și un pic de suport din partea Casei de Asigurări. Nu putem să lăsăm numai de la noi. Să stăm să se deruleze banda aceea de rețetă și nu se mai validează rețeta. Ștergem cardul cu dezinfectant. Sunt carduri care lasă amprenta, sunt validate, iau pinul și nu îți semnează consultația. Am trimis e-mail la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Nici în ziua de astăzi nu am primit un răspuns. După o lună de zile, după ce am pierdut câteva consultații, pentru că pacientul a venit legal cu cardul, cu biletul de trimitere de la medicul de familie, cu problema pe care o are. Eu l-am consultat. La sfârșitul consultației am vrut să-mi validez consultația, dar nu am putut-o valida. Eu nu puteam să-i cer bani pacientului pe timpul meu pe care l-am petrecut corect cu el și am rămas fără consultația respectivă. După o lună a venit un comunicat din care aflam că se lucrează la o librărie de date și să avem răbdare. Eu am răbdare, dar nu pot să pierd 2-3 pacienți, 2-3 consultații pe zi din acel puțin pe care îl primeam.

Rep.: Pacienții nu înțeleg și nu mai au răbdare.

Dr. Raluca Micu: Am avut un pacient care nu înțelegea ce tot fac cu cardul lui. De ce îl tot șterg și îmi cerea cardul. I-am explicat că nu îi validează consultația. „Și ce dacă nu-mi validează consultația?” – a fost reacția pacientului.

Dr. Gianina Gabriela Șotilă: Cred că ar trebui să conștientizăm și în populație. Nici populația nu cunoaște această diferență majoră. Pacienții nu-și știu drepturile. Ei nu știu ce drepturi au la medicul de familie. Ei nu știu ce înseamnă și ce presupune medicina de ambulatoriu privată și de spital sau internări cu foi de zi sau foi continue, internări într-un spital clinic, universitar, de stat. În general, pacientul consideră că a plătit la sănătate mulți ani și el trebuie să beneficieze de gratuitate în baza acelui bilet de trimitere. Ei nu știu ce înseamnă un diagnostic cronic, cât este valabil un bilet de trimitere pe cronic (este valabil 3 luni), de câte ori pot să-l văd pe acel bilet și în ce perioadă, ce înseamnă un bilet de acut, ce înseamnă un diagnostic de acut, pe ce poți să-i dai rețetă pe cronic, pe ce poți să-i dai rețetă pe acut. Există o anumită perioadă, avem niște norme de la Casa de Asigurări. Cred că ar trebui cumva ca pacientul în România să se implice ceva mai mult, să-și cunoască drepturile, să știe, să ne ajute în acest demers. Până la urmă suntem o echipă și așa ar trebui să mergem și de aici înainte. Sunt diverse nișe de pacienți în diverse specialități. Este o nișă a oamenilor vârstnici. Organismul îmbătrânește. A crescut speranța de viață. Odată cu această creștere au apărut din ce în ce mai mult bolile cronice, iar pacienții au nevoie de o îngrijire multidisciplinară. Pacienții au foarte multe comorbidități. Eu nu am mai văzut un bolnav cu o singură boală. Nu am mai văzut o cistită de forate mult timp. Devin cazuri foarte complicate. Pacienții sunt cu comorbidități multiple.

Dr. Adrian Barbu: Nu este suficient doar să obții o plată oneastă a punctului per servicii medicale, ci este imperios necesar ca și actul medical să se desfășoare în niște condiții de normalitate. Noi înțelegem că există perioade dificile, un sistem informatic vechi, oarecum perimat, care necesită investiții consistente și care este normal să dea semne de oboseală. În ultimele luni am experimentat doar câteva zile în care a fost funcțional. Adică normalitatea a devenit o situație extrem de rară. În rest, ne străduim să ne facem meseria în niște condiții dificile.

Alexandra VASILE